Abandonul școlar și părăsirea timpurie a sistemului de educație reprezintă fenomene distincte; primul se referă la elevii care renunță să mai frecventeze școala într-un anumit nivel de învățământ, în timp ce al doilea se referă la tinerii dintr-o anumită grupă de vârstă (18-24 de ani), care au părăsit sistemul de educație înainte de a finaliza învățământul obligatoriu și care nu au urmat ulterior un program de formare profesională continuă sau calificare (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2011, Copiii care nu merg la şcoală).
Mediul emoțional – factor al comportamentului de tip bullying
În anul 1993, după aproape 40 de ani de cercetare, Prof. Dr. Dan Olweus, un profesor cercetător în psihologie din Norvegia, a definit noţiunea de bullying în mediul şcolar ca fiind „expunerea, în mod repetat în timp, la acţiuni negative din partea unuia sau mai multor elevi… O acţiune negativă este situaţia în care o persoană provoacă intenţionat, sau intenţionează să provoace, durere fizică, sau disconfort unei alte persoane, prin contact fizic, cuvinte sau în alte moduri.” (Olweus 1993).
Intégrer le numérique en cours de FLE (Stage de formation)
Un stage régional de formation – co-organisée par le Centre régional francophone pour l’Europe centrale et orientale (CREFECO) de l’Organisation internationale de la Francophonie (OIF) et le Ministère de l’Education de la Roumanie – a réuni au mois d’octobre trente enseignants, inspecteurs et formateurs roumains venant des départements du sud de la Roumanie, une formation hybride de 30h (en téléprésentiel – sur Zoom, en distanciel – sur Moodle et en présentiel – à Constanța du 3 au 5 octobre 2022) qui a visé l’acquisition de compétences nécessaires pour exploiter des ressources numériques durant les cours de français, didactiser des documents authentiques numériques et concevoir des activités d’apprentissage.
Jocul didactic – o modalitate de învățare a istoriei
Este o certitudine că prin latura lor distractivă, relaxată, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv și creativ, a gândirii și imaginației, a interesului pentru lărgirea culturii istorice, la cercetarea geografică. În lucrarea de față, ne propunem să prezentăm jocurile didactice pe care le-am utilizat la clasa a VI-a, la disciplina Geografie, pentru tema „Hidrografia Europei”. Am optat pentru utilizarea jocurilor didactice integrate în activitatea de predare-învățare-evaluare în vederea prevenirii monotoniei și plictiselii, dar mai ales din dorința de a aduce varietate și veselie – un climat care să încurajeze învățarea și apropierea de disciplină.
Robotics in STEAM education (Curs ERASMUS+)
Accelerarea adoptării tehnologiilor digitale a devenit puntea pentru accesul cetățeanului în orice domeniu. Digitalizarea învățământului este necesară, pentru că în educație nu există scurtături pentru elevi. Ei au nevoie de cadre didactice foarte bine pregătite, au nevoie de ore conform noilor principii de viață, mai ales că internetul este cea mai mare resursă de cunoaștere a umanității, iar conexiunea la acesta este ca aerul pentru nativii digitali.
Importanța literaturii pentru copii în dezvoltarea inteligenței emoționale a elevilor
Literatura pentru copii presupune acele creații care, prin mesaj, grad de accesibilitate şi nivel al realizării artistice, pot intra într-o relație afectivă cu cititorul (Casangiu, 2007). Literatura pentru copii este o formă de cunoaștere (Costea, 1997) şi succesul este garantat dacă învățătorul ştie să sensibilizeze pe micii ascultători sau cititori prin intermediul forţei expresive a limbajului artistic.
Metode și instrumente utilizate în programe de intervenție comportamentală
Articolul prezintă câteva metode și instrumente care pot fi utilizate în diverse etape ale programelor de intervenție comportamentală.
Instrumente TIC utilizate în activitatea didactică
Dezvoltarea fulminantă a societății în ceea ce privește accesul la informație prin intermediul tehnologiilor digitale a dus treptat la introducerea utilizării TIC în învățământ. Introducerea TIC în activitățile din grădiniță este un mod modern de transmitere de cunoștințe, ce dezvoltă interesul, independența, crește calitatea și eficiența procesului educativ ce transformă un profesor tradițional într-un profesor modern. Copiii din generația actuală, conectați la tehnologie și informație, cu ajutorul telefoanelor, televizoarelor smart, tabletelor etc., devin mult mai motivați și interesați de activitățile din grădiniță dacă metodele tradiționale se înlocuiesc sau se se completează cu metode ce implică noile tehnologii.
ETwinning în curriculum
Educația nonformală aduce o serie de abordări noi ale învățării prin activități plăcute și motivante. Avantajele sale multiple vizează formarea competențelor vizate de sistemul tradițional de învățământ, cu un aport suplimentar privind ritmul și eficiența activităților, câștigat în condițiile unui activism și a unei libertăți mai mari de exprimare. Educația nonformală înseamnă orice acțiune organizată în afara sistemului școlar, prin care se formează o punte între cunoștințele predate de profesori și punerea lor în practică. În plus, posibilitățile oferite de acțiunea eTwinning adaugă o dimensiune digitală acestor abordări inovatoare de tip nonformal, cu valoare adăugată în ce privește atractivitatea pentru elevi.
Practici pedagogice incluzive prin proiecte Erasmus+
În perioada septembrie 2022 – august 2024, Școala Gimnazială „Grigore Moisil” din Ploiești implementează parteneriatul de cooperare Erasmus+, parteneriat finanțat de Comisia Europeană, prin intermediul Agenției Naționale Erasmus Franța – „Pour un collège inclusif”, având numărul de referință FR01-KA220-SCH-000085014.
Parteneriatul de cooperare va fi implementat în școli din Franța, Polonia, Grecia, Suedia, Portugalia și România. Școala coordonatoare a proiectului este Collège de l’Alaric din Capendu, care, alături de Institutul Medico-Educativ Capendu – unitate de educare și de formare a elevilor în situație de handicap din Franța, având ca scop incluziunea elevilor în diversitatea lor și îmbunătățirea nivelului lor de competențe, și-a propus să dezvolte practicile incluzive ale cadrelor didactice, prin observarea activităților diferențiate din școlile partenere și schimbul de bune practici dintre acestea, prin împărtășirea cunoștințelor în științe cognitive pentru a îmbunătăți practicile de predare și formarea abilităților metacognitive ale elevilor, precum și memoria și atenția.