Reading is one of the best strategies to enlarge one’s vocabulary knowledge and communicative competences. In order to do it we should give learners a purpose for reading. Reading for general understanding or skimming is one of the reading sub-skills in which learners get the general idea of a text by encouraging them to have a quick look at the text without stopping for every word or analyzing the text. A typical example of ‘speed-reading’ or reading for gist would be a task in which we use the class book corner. We ask each student to pick up a book they have not read before. They should quickly skim through the book for a general understanding of what it is about. They should look through the book, read the title, contents page, introductory paragraphs and summary or last page. This could be a very good example of an everyday life situation (before buying a book).
Componenta afectivă a profesorului în activitatea didactică
În activitatea didactică, nu suntem doar transmițători de cunoștințe sau evaluatori. Suntem modele pentru elevi și uneori, singurele persoane în care aceștia au încredere sau de care se simt apropiați. De aceea, componenta afectivă a profesorului, manifestă în activitatea cu elevii, este esențială.
Educația în familie
Educația în familie este foarte importantă, deoarece este prima și cea mai influentă formă de educație pe care o primesc copiii. Părinții și familia au un rol crucial în dezvoltarea copiilor întrucât aceștia sunt modelele lor principale și îi învață cum să interacționeze cu lumea înconjurătoare. În familie copiii învață valorile fundamentale, cum ar fi onestitatea, responsabilitatea și compasiunea de la părinți și membrii familiei. Aceste valori le vor fi utile pe tot parcursul vieții. Tot în familie copiii învață cum să își organizeze timpul și să își stabilească obiective, abilități esențiale pentru succesul pe termen lung în viață.
Primii 7
Primii 7 sunt anii de până la începerea şcolii, petrecuţi în căminul părintesc sub protecţia magică a figurii mamei celei pline de iubire şi gingăşie, în braţele tatălui cel puternic ca un zmeu şi, în cazuri fericite, sub privirea duioasă şi mângâietoare a bunicilor de poveste. De ce sunt atât de importanţi primii ani din viaţa unui copil?
Școala în care evoluezi – o scară către succes sau către monotonie
Se spune în popor că omul sfințește locul, dar, după părerea mea, și locul sfințește omul. De fapt, este vorba de un cumul de factori cu efecte benefice pentru toate părțile implicate. Ceea ce doresc să spun este de fapt povestea mea în școala în care activez.
Rolul jocului de rol în lecțiile de literatură
Jocurile de rol pot fi o modalitate inovatoare și eficientă de a învăța literatura. În timp ce metoda tradițională de predare implică de obicei citirea și analizarea operei literare, jocurile de rol permit elevilor să intre în pielea personajelor și să experimenteze în mod activ și creativ lumea operei. De multe ori, elevii nu se mai simt atrași de orele de literatură astfel că, profesorii apelează la jocul de rol pentru a le capta atenția și pentru a îi determina pe elevi să fie parte activă în activitățile din cadrul acestor ore.
Moduri de organizare și desfășurare a activității didactice. Lecția de gramatică
Învăţământul românesc actual se află la un punct de cotitură dacă ne gândim la modalităţile de predare sau de învăţare folosite. Felul tradiţional de predare se dovedeşte a fi în totală opoziţie cu cerinţele recente, trăsătura fundamentară fiind reprezentată de pasivitate, iar lumea contemporană necesită implicarea activă a tot ceea ce ne înconjoară. Cu timpul, noile tehnologii au reuşit să aducă o urmă de speranţă în educaţie şi, mai concret, în procesul instructiv-educativ, dar, înainte de toate, trebuie acceptate şi apoi, aplicate, având în vedere că par a fi insuflat teamă, fiind respinse cu obstinaţie de unii. Astfel, se formează un gol imens între vechiul sistem de educaţie şi cel ce se doreşte a fi nou. În ciuda potenţialităţii accelerate în ceea ce priveşte schimbarea lumii, sistemul educaţional este încetinit din toate direcţiile şi pare să i se refuze orice şansă de evoluţie. Cei mai mulţi dintre noi, fie că vorbim despre politicieni, elevi, părinţi, profesori, de fapt, nu reuşim să înţelegem adevărata sursă a crizei, reuşita neînsemnând ridicarea gradului de promovabilitate, ci impactul pe care un examen, spre exemplu, îl are asupra vieţii.
Cultivarea interesului pentru lectura la elevii cu CES
Cartea – acest instrument „magic” cu care cultivăm mintea și sufletul, un cuvânt simplu, obișnuit pentru noi toți și totuși un cuvânt care exprimă un univers întreg, un nesfârșit tezaur de cunoștințe, emoții și trăiri. Cartea permite cititorului să cunoască universul, tot ceea ce îl înconjoară, dar să se și cunoască pe sine și să-și regăsească eul interior.
Folosirea TIC în procesul de predare-învățare-evaluare a copiilor cu cerințe educaționale speciale
Procesul instructiv-educativ a cunoscut noi direcții și orientări pornind de la educația din perspectiva noilor tehnologii, iar învățământul tradițional este forțat spre a se reorienta și adapta în conformitate cu cerințele economico-sociale actuale. Mereu calculatorul a reprezentat un „partener” de joc și un bun „educator” (Tobolcea, 2001). Toate interațiunile cu acesta și intervențiile prin intermediul lui în scopul educației își pun amprenta asupra dezoltării psiho-sociale ale copilului și asupra modelării personalității acestuia. Tocmai din acest motiv, tehnologia informației și comunicării devine un mijloc din ce în ce mai folosit în scop educational prin mijloacele de prezentare, stocare şi procesare a informaţiei.
Metoda cubului – un exemplu de metodă modernă în actul instructiv educativ
În procesul instructiv-educativ, metoda didactică este un concept utilizat în orice activitate. „Termenul metodă derivă etimologic din două cuvinte grecești (odos- „cale”; metha- „spre”, „către”) și are înțelesul de „drum (către)”, „cale (spre). În didactică, metoda se referă la calea care e urmată, drumul ce conduce la atingerea obiectivelor educaționale” (Constantin Cucoș, 2006, p. 287) în funcție de diferite criterii, „atât pe axa evoluției istorice, cât și pe plan sincronic” (Constantin Cucoș, 2006, pag 289). Astfel, privite din perspectivă istorică, metodele se împart în tradiționale și moderne, cu precizarea că o metodă care este tradițională poate evolua spre modernitate în funcție de secvențele care se găsesc în construcția sa, iar o metodă clasificată ca fiind modernă poate conține secvențe cu specific tradițional sau se poate observa faptul că varianta propusă era aplicată și cunoscută de mult timp. Atât metodele moderne, cât și cele tradiționale au caracteristici proprii, însă toate au același scop şi anume: dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor elevilor, familiarizarea acestora cu diverse forme de manifestare în viața de zi cu zi.