Scopul proiectului eTwinning „Eight Doors of Intelligence” este de a permite copiilor să-și descopere propriile domenii de inteligență prin diferite situații de învățare și realizarea conexiunilor între ariile curriculare.
Metode folosite pentru dezvoltarea capacității de comunicare orală în ciclul primar
Prin raportarea la experienţa de viaţa a copiilor, ţinând cont de noile cerinţe ale vieţii sociale, învățătorul are menirea de a-i conduce pe elevi să înţeleagă că o caracteristică a noastră este comunicarea. Din experiența de la clasă, ne dăm seama cât de greu le este elevilor să comunice ceva în legătură cu un obiect sau o activitate desfășurată, tocmai din cauza necultivării capacității proprii de comunicare. Se poticnesc, se bâlbâie, se refugiază în interjecții, nu mai au ce spune. În viitor, aceștia vor fi adulții care nu vor ști să se refere clar şi ordonat la un obiect anume, să descrie o situație sau un fenomen. Este recomandat să se încurajeze și comunicarea pe orizontală (elev-elev), aplicând metode care să contribuie la: dezinhibarea elevilor, disponibilitatea pentru dialog deschis,capacitatea de argumentare şi de analiza.
Învățarea bazată pe joc și gamificare în sala de clasă (Curs în cadrul proiectului Erasmus+)
Liceul Tehnologic „Stefan Hell” Sântana este o instituție de învățământ care deține acreditare Erasmus+ în domeniul educației școlare, pe perioada anilor 2021 – 2027. Proiectul (VIP) Viitorul – Învățare In Progres, cu numărul 2023-1-RO01-KA121-SCH-000118903, are ca scopuri dezvoltarea competențelor pedagogice, educației incluzive, integrarea TIC și a platformelor educaționale în activitățile didactice la grădiniță, clase primare și gimnaziale prin mobilități de formare, respectiv îmbunătățirea competențelor de comunicare, lingvistice, TIC ale elevilor și cadrelor didactice prin activități de cunoaștere a patrimoniului cultural European, în parteneriate interșcolare Erasmus+.
Valențele stilistice ale conversiunii în textele lui I.L. Caragiale
Conversiunea (schimbarea valorii gramaticale) reprezintă un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în crearea unui cuvânt nou prin transformarea unei părţi de vorbire în altă parte de vorbire, adică prin schimbarea clasei lexico-gramaticale. Apariţia cuvântului nou este produsă, utilizând mijloace sintactice şi semantice, fără ajutorul afixelor lexicale, deşi uneori sunt folosite afixe gramaticale specifice noii părţi de vorbire în care se încadrează. Astfel, în exemplele Noaptea este răcoroasă. şi Noaptea dorm neîntors., cuvântul noaptea este mai întâi un substantiv cu funcţia de subiect şi mai apoi, deoarece este invariabil şi un determinant temporal, este adverb provenit din substantiv.
Istoriografia învățământului românesc
Au existat încercări prin care numeroşi autori au evidenţiat istoricul învăţământului românesc. Cea mai veche încercare o datorăm lui George Missail, magistrat şi publicist român, care manifestă o vădită pasiune pentru problemele trecutului cultural al românilor din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. El a publicat între anii 1865-1866, în revista Buletinul Instrucţiunii Publice, nouă articole despre istoria învăţământului la români în secolul al XVII-lea şi primele decenii ale secolului al XIX-lea, purtând titlul Şcoalele şi învăţătura la români. Este prezentată, pe rând, istoria şcolilor din cele trei ţări române, în diferite epoci, în circa 100 de pagini. Articolele nu au fost vreodată culese în volum şi ele au rămas aproape uitate în filele revistei amintite.
Les mots-valise – Ambiguïté ou quasi-ambiguïté ?
Le contexte de l’étude est en lien avec le sujet de la thèse de doctorat (Approximation du sens et intercompréhension dans l’acquisition des langues). J’ai choisi les mots-valises parce qu’ils sont un instrument d’approximation du sens, mais ils laissent place à des interprétations relatives en fonction des situations dans lesquelles ils se rencontrent. Le domaine économique est le résultat de nombreux exemples présents dans des études spécialisées, mais aussi dans des écrits qui ne correspondent pas à des normes méthodologiques spécifiques.
Inteligența emoțională, de la auto-cunoaștere la interculturalism
Abilitatea de a recunoaște emoțiile și a le interpreta sau a le înțelege devine esențială pentru profesorul diriginte, dar și în mod curent la clasă. Relația cu elevii este una complexă, copiii au întrebări, neliniști, vin cu un bagaj de emoții de acasă și de multe ori aceste emoții refulează în clasă, fie față de colegi, fie chiar față de cadrul didactic. Cum gestionăm furia, teama, neliniștea? Cum ne păstrăm bucuria, entuziasmul, starea pozitivă? O bună înțelegere a emoțiilor și a mecanismului din spatele lor ne poate face receptivi, deschiși sau empatici la starea elevilor noștri. Când știm ce se întâmplă putem să intervenim mai ușor și să abordăm constructiv orice situație s-ar ivi.
Pregătirea emoțională a copilului – responsabilitatea adultului
Copilul timpului modern pare să fie întruchiparea dorinţelor unor generaţii întregi de copii privaţi de confort, timp liber, cunoaştere, posibilităţi de deplasare în jurul lumii, etc. Prezente în viaţa de zi cu zi, toate aceste drepturi necâştigate ale copilului nu îi mai aduc, însă, satisfacţie şi nici nu îi asigură fericirea. Trăim într-o epocă în care, aparent, copilul a devenit „ centrul” şi toate resursele par a fi îndreptate către dezvoltarea acestuia. Şi totuşi, specialiştii înregistrează cea mai mare rată a tulburărilor emoţionale la copii de vârstă mică şi adolescenţi.
Îndemânarea și metodica educării ei
Din perspectiva punctului de vedere al disciplinelor de „Teorie de Metodică” din A.N.E.F.S. București, îndemânarea este „capacitatea organismului uman de a efectua acte și acțiuni motrice, mai ales în condiții variate și neobișnuite, cu eficiență maximă și cu consum minim de energie din partea executantului”.
Effectiveness and Efficiency in School Management
The model of relatively autonomous management at the basic level of the education system proved viable from the perspective of increasing the effectiveness of the school institution. Educational effectiveness – represents the extent to which the activity in the educational field has achieved all its proposed purposes, the extent to which it has met the training standards, and the institutional standards correlated with the specific objectives formulated on action levels. School effectiveness – is reported at the institutional level and represents the extent to which the school’s activity has achieved its proposed goals.
Keywords: management, results, effectiveness, learning opportunities, curriculum