Conceptul de Design Thinking a apărut în 1987, prin Peter Rowe, profesor de arhitectură și design urban la Harvard, în cartea sa „Design Thinking”. Explozia de interes pentru publicul larg a început începând cu anii ‘90, prin promovarea metodei de către David Kelley, profesor la Stanford Design School și co-fondator al companiei de design și consultanță IDEO. La acel moment, gândirea-design era o metodă pentru rezolvarea practică și creativă a problemelor utilizată de designeri în timpul procesului de proiectare. În scurt timp, Design Thinking a devenit o abordare și pentru rezolvarea problemelor în afara practicilor de design profesional, cum ar fi contextele sociale și de afaceri.
Transferata în domeniul educațional, metoda devine un instrument inovator care urmărește îmbunătățirea centrelor de învățământ și a relațiilor și proceselor care se stabilesc în cadrul acestuia, oferind soluții simple la problemele care apar, bazate pe colaborare, observație, experimentare si evaluare continuă.
Design Thinking – metodă inovativă de succes
