Cu ceva timp în urmă, învățarea umană era studiată doar de discipline precum fiziologie, antropologie, genetică, psihologie și pedagogie, însă, odată cu trecerea timpului, aceasta a devenit o țintă și un subiect de cercetare și pentru domenii precum neuroștiințele, epistemologia, managementul cunoașterii aplicate etc.
Campania de 19 zile de prevenire a abuzurilor și a violenței asupra copiilor
În perioada 1-20 noiembrie 2017, în Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” din Roman s-au desfășurat o serie de activități din cadrul „Campaniei de 19 ZILE”, proiect susținut de Ministerul Educației Naționale și inițiat de Federația Internațională a Comunităților Educative- România. Activitățile din această perioadă s-au axat pe tema bullying-ului, fenomen care ia amploare în rândul elevilor din școala noastră. Potrivit unui studiu realizat de Brandwatch, România este pe primul loc în Europa în privința hărțuirii în școli.
Programul național „Ora de net“ – premisă pentru siguranța elevilor în mediul online
Pe parcursul anului școlar 2020-2021, am implicat elevii în derularea activităților din cadrul Proiectului Național „Ora de net“, având intenția de a-i ghida în periplul lor prin lumea internetului: în căutarea informațiilor pe internet, conform nevoilor personale, adecvate vârstei; în folosirea chibzuită a timpului acordat mediului virtual; în aplicarea celor mai bune modalități de a fi securizați în mediul online, după ce vor cunoaște pericolele la care vor putea fi expuși; în diferențierea știrilor false de cele adevărate.
Pledoarie pentru educația ca experiență reală de viață
Profesorii cu adevărat buni, extraordinari chiar, sunt aceia care reușesc să pătrundă ȋn mintea şi sufletul propriilor elevi şi să-i ȋnţeleagă. Astfel ȋşi creează condiţiile necesare formării sub forma unei experienţe reale de viaţă, clădind pe temelia abilităților formate și bagajului de cunoştinţe deja acumulate de către elevi.
Teoria inteligențelor multiple. Avantaje și limitele teoriei
Teoria inteligențelor multiple a apărut relativ recent în învățământul românesc. Deși a fost destul de cercetată și discutată, puțini dascăli o cunosc și mai puțini o folosesc pentru stabilirea tipului de inteligență a elevului. Rigiditatea programei de învățământ, timpul scurt alocat fiecărui conținut, rapiditatea cu care se cere parcursă materia, și așa destul de încărcată, nu lasă loc profesorului de la clasă pentru o aplecare mai atentă asupra fiecărui copil, asupra modului în care el ar putea învăța mai bine sau asupra domeniului în care el ar putea excela. La toate acestea contribuie și numărul mare de elevi din fiecare clasă, mai ales din clasele primare, unde se formează competențele de bază și comportamentele de învățare.
Limbajul Python în școlile din România
Acum 20 de ani când mă pregăteam pentru examenul de titularizare în învățământ, încă erau profesori de informatică care solicitau subiectele de examen pentru limbajul de programare Pascal. Mi se părea total demodat acest limbaj, multe linii de cod de scris, plus că eu am învățat de la început limbajul C/C++.
O nouă viziune asupra educației
Așa cum știm cu toții, sistemul de educație trece prin diverse reforme pentru o educație de calitate. Aceste reforme pun în prim plan curriculumul centrat pe nevoile celui care învață. Astfel, acest curriculum devine dezvoltat, pe baza unor sisteme de generare, unde competența este elementul fundamental. Programa nouă, care pune accent pe competențe, are la bază învățarea pe tot parcursul vieții.
Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor – Gary Chapman și Ross Campbell
Gary Chapman se evidențiază prin ampla activitate în domeniul educației bisericești, prin seminarele susținute în toată țara pe probleme de familie. Acesta se bucură de un întreg palmares în salvarea relațiilor prin intermediul soluțiilor oferite de-a lungul timpului împărtășite de acesta în cărțile pe care le-a publicat („Spre o căsnicie înfloritoare”, „Speranțe pentru cei divorțați”, „Cum se construiesc relațiile interumane”, „Cele cinci limbaje ale iubirii” etc.), dar și prin activitatea directă cu oamenii.
Jocul didactic matematic. Exemple de jocuri pentru înmulțire
Jocul didactic este o metodă activă, care solicită toate procesele psihice ale copilului. Dând caracter ludic mai multor activităţi desfăşurate în primele săptămâni de şcoală, se înlesneşte adaptarea copilului la activitatea prelungită. Antrenând în joc factorii intelectuali şi nonintelectuali, jocul didactic este considerat ca una din metodele de bază care contribuie la stimularea şi dezvoltarea creativităţii şi inventivităţii.
La mobilité professionnelle et éducative. Le CECRL
La base européenne pour l’enseignement des langues c’est le CECRL, le cadre européen commun de référence pour les langues, le résultat du travail de plusieurs années de recherche au domaine de la linguistique des experts des Etats membres du Conseil de l’Europe. Le CECRL a été publié en 2001 et représente une approche complètement nouvelle, elle a pour but de repenser les méthodes d’enseignement des langues, les objectifs d’enseignement des langues. Le CECRL propose une base commune en ce qui concerne la conception de programmes, certificats, diplômes, en favorisant de cette manière un aspect très important : la mobilité professionnelle et éducative.