Educația timpurie reprezintă fundamentul dezvoltării armonioase a copilului și constituie un pilon esențial al sistemului educațional. În acest context, formarea continuă a cadrelor didactice care activează în creșe și grădinițe devine o necesitate, nu doar o opțiune. În perioada 26 ianuarie – 17 februarie 2026, am avut oportunitatea de a participa, în calitate de formatori, la desfășurarea programului de formare profesională continuă în domeniul curricular SIPET (Servicii integrate și profesioniști în educația timpurie), pentru personal didactic din serviciile de educație timpurie, organizat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, furnizorul programului fiind Asociația Centrul Step by step pentru Educație și Dezvoltare Profesională. Acest program de formare s-a adresat și cadrelor didactice din creșele și grădinițele de stat din Sectorul 4, având ca obiectiv principal dezvoltarea competențelor curriculare și metodologice necesare unei intervenții educaționale de calitate, centrate pe nevoile reale ale copilului mic, scopul principal al programului fiind de a imbunătăți capacitatea personalului de a oferi servicii de educație timpurie de calitate, incluzive și moderne.
Nota este răsplată pentru muncă sau coerciție în învățământul românesc actual?
Subiectul notării în sistemul de învățământ românesc este unul dintre cele mai polarizante teme de pedagogie contemporană. Într-o eră a competențelor transversale, persistă întrebarea: este nota un instrument de validare a meritului sau o pârghie de control autoritar?
Rolul inteligenței artificiale în sprijinul alfabetizării științifice
În ultimii ani, educația a suferit transformări radicale ca o consecință a integrării tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în demersul didactic, datorită potențialului lor de a reduce inechitățile sociale și economice (Southworth et al., 2023). În acest context, integrarea în educație a acestor tehnologii nu mai reprezintă doar o activitate voluntară, ci o necesitate, cu atât mai mult în demersul formării gândirii critice, fundamentală în înțelegerea proceselor științifice (Tuomi, 2018).
Etica în afaceri – metode moderne de predare
Etica reprezintă un sistem de principii morale și de metode pentru aplicarea acestora. Astfel, etica furnizează instrumentele pentru a elabora judecăți morale. Ea cuprinde limbajul, concepțiile și metodele care dau capacitatea individului de a efectua decizii morale.
Gândirea critică și etica în era algoritmilor
În activitatea mea didactică, am înțeles că elevii de clasa a IV-a nu pot fi educați prin definiții abstracte, ci prin experiențe de viață. Într-o eră dominată de ecrane și algoritmi care modelează preferințe și comportamente de consum, rolul cadrului didactic se transformă din sursă de informație în facilitator al discernământului.
În spiritul educației pentru gândire critică (Fisher, 2011) și al formării caracterului prin experiență directă (Cucoș, 2017), am ales să mut accentul de pe transmiterea de conținut pe formarea capacității de analiză și decizie responsabilă. Instrumentele oferite de programul Junior Achievement România, prin opționalul „Economia noastră”, integrate cu inițiativele dezvoltate la nivelul clasei, creează un cadru coerent pentru acest demers.
Jocuri educative în predarea de chimie la gimnaziu
Jocurile educative sunt cheia succesului în învățarea pe timp îndelungat. Aceste activități atrag atenția elevilor și îi fac să învețe sistematic. Metodele interactive ajută elevii să înțeleagă materia amănunțit. Oferă exerciții practice, clare și feedback imediat. Jocurile educative și metodele interactive de învățare schimbă felul în care elevii învață.
Temele creative la orele de limba și literatura română din gimnaziu folosind aplicații digitale
În prezent, temele pentru acasă nu mai trebuie să fie simple exerciții de memorare sau reproducere a cunoștințelor. Temele creative permit elevilor să interpreteze opere literare, să își exprime opinii personale și să dezvolte competențe digitale și de gândire critică. Utilizarea aplicațiilor digitale pentru realizarea temelor oferă oportunități multiple: redactarea materialelor, crearea de proiecte vizuale, jocuri educative, prezentări multimedia și colaborări online. Astfel, elevii de gimnaziu pot învăța într-un mod activ, motivant și adaptat cerințelor secolului XXI.
Utilitatea pedagogică a aplicațiilor digitale în predarea limbii și literaturii române
Integrarea tehnologiei digitale în predarea limbii și literaturii române reprezintă o provocare pedagogică actuală, situată la intersecția dintre tradiția disciplinei umaniste și cerințele unei societăți tot mai digitalizate. Prezentul articol explorează potențialul educațional al unor aplicații digitale accesibile – Padlet, LearningApps, Genially, StoryJumper, digitaledu.ro și analiza-gramaticala.ro – prin prisma utilității lor pedagogice în demersul didactic la clasă. Pornind de la nevoia de a menține elevii din generația actuală angajați activ în procesul de învățare, articolul propune o abordare hibridă, care combină metode consacrate de gândire critică cu instrumente digitale interactive. O secvență didactică ilustrativă, dedicată portretului personajului literar prin metoda cadranelor transpusă în Padlet, demonstrează concret modul în care tehnologia poate deveni un mediator eficient între text și elev, între analiză și creativitate.
Avantaje și dezavantaje ale testării standardizate la limba și literatura română în gimnaziu
Evaluarea standardizată reprezintă în contextul educațional contemporan un instrument central pentru măsurarea competențelor și performanțelor elevilor. În cadrul gimnaziului, testarea standardizată la limba și literatura română urmărește nu doar verificarea cunoștințelor teoretice, ci și aprecierea abilităților de analiză, interpretare și exprimare lingvistică. Această metodă de evaluare a fost promovată în ultimele decenii pentru obiectivitatea și comparabilitatea pe care le oferă, dar nu este lipsită de limitări care pot afecta procesul de învățare și dezvoltarea creativității elevilor.
Școala românească între „haz” și „necaz”: O analiză fenomenologică a paradoxului educațional contemporan
Articolul explorează dualitatea sistemică a învățământului românesc, utilizând metafora populară a „hazului de necaz” ca prismă de analiză pentru discrepanțele dintre performanțele de elită și mediocritatea statistică. Sunt analizate cauzele istorice ale enciclopedismului pedagogic, impactul subfinanțării asupra echității sociale și necesitatea unei paradigme axate pe competențe.