Învățământul românesc a fost modelat, timp de un secol, de metoda exercițiului – procedeu tradițional axat pe repetarea conștientă a unei sarcini până la formarea unei deprinderi stabile (Cerghit, 2006). În ultimele decenii, aceeași scenă educațională a adoptat cu entuziasm Project-Based Learning (PBL), un cadru modern în care elevii investighează probleme autentice și produc artefacte publice (PBLWorks, 2024). Cum se raportează cele două metode una la cealaltă? Deși par opuse, exercițiul fiind asociat automatizării, iar PBL competențelor de ordin superior, analiza lor relevă o genealogie comună și oportunități de îmbinare strategică.
Istoria și geografia, mereu împreună
Într-o eră a schimbărilor rapide și a globalizării accelerate, școala trebuie să răspundă nevoii de formare a unor cetățeni activi, informați, capabili să gândească critic, să colaboreze și să acționeze responsabil. Tradiționala abordare disciplinară nu mai este suficientă pentru a dezvolta competențele necesare secolului XXI. În acest context, proiectele interdisciplinare – în special cele care îmbină istoria și geografia – devin un catalizator pentru transformarea educației într-un proces viu, conectat la realitate, care formează gândirea complexă și înțelegerea integrată a lumii.
Rolul ARDOR în viața elevilor de gimnaziu – formare prin dezbatere și competiție
Într-o lume în continuă schimbare, în care comunicarea, argumentarea și gândirea critică devin competențe esențiale, elevii de gimnaziu trebuie sprijiniți să se exprime liber, responsabil și convingător. În acest context, ARDOR (Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică) oferă o platformă educațională remarcabilă, cu un impact profund asupra formării intelectuale și morale a tinerilor. Participarea la activitățile ARDOR ajută la modelarea caracterului, dezvoltarea empatiei, respectului și spiritului civic, în acord cu valorile creștine și culturale ale poporului român.
Educația nonformală și proiectele Erasmus+
În Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște, s-au derulat, în ultimii 4 ani, proiecte Erasmus+, de tip KA1 – Mobilități școlare, în cadrul acreditării obținute în anul 2020. Două dintre obiective au fost: „îmbunătățirea competențelor pedagogice ale cadrelor didactice, pentru a dezvolta elevilor proveniți din medii defavorizate, atât competențe sociale, civice, de comunicare, cât și abilitități de viață” și „dezvoltarea competențelor de comunicare a cadrelor didactice, în scopul creșterii motivației învățării elevilor ce au domiciliu departe de școală, a celor din familii cu o situație financiară precară”.
Experiențe internaționale & Educație (Mobilitate Erasmus+)
Revenind asupra sensului global al educației, aceasta însumează trei roluri marcante: unul personal (axat pe talentele și sensibilitățile individuale), unul cultural (se referă la înțelegerea profundă a lumii), unul economic (responsabil cu formarea abilității pentru a-și câștiga existența). Pentru a fi duse la îndeplinire, sistemul de educație își propune obiective care sunt realizabile pe baza unor modele.
Integrarea evaluării digitalizate – aplicabilitate în domeniile matematică–informatică: de la concept la practică
Într-o lume educațională în plină transformare, evaluarea nu mai poate fi redusă la o simplă verificare de etapă sau la o măsurare sumativă a cunoștințelor. În contextul digitalizării accelerate, determinată de avansul tehnologic și de schimbările paradigmatice din învățământul modern, procesul de evaluare capătă o nouă semnificație: aceea de instrument formativ, dinamic, flexibil și profund integrat în actul didactic. Mai ales în cadrul disciplinelor cu caracter logic și analitic, cum sunt Matematica și Informatica, această reconstrucție a evaluării deschide posibilități multiple pentru o predare eficientă, relevantă și adaptată noilor generații de elevi.
Evaluarea predictivă la limba și literatura română: Metode. Tehnici. Strategii
Evaluarea reprezintă, alături de predare și de învățare, o componentă importantă pentru procesul de învățământ românesc. Datorită rolului pe care îl ocupă în procesul de instruire, evaluarea elevilor constituie o preocupare esențială pentru profesor, căruia îi revin diferite roluri în realizarea tipurilor de evaluare. În studiul limbii și literaturii române, se practică trei tipuri de evaluare a activității și cunoștințelor elevilor: predictivă, formativă, sumativă.
Cuvinte noi în DOOM3
Institutul de Lingvistică al Academiei Române a colaborat cu numeroși filologi și lexicografi pentru a stabili lista finală a cuvintelor nou intrate în limbă, bineînțeles, deciziile au fost fundamentate de o multitudine de studii. Au fost incluse cuvinte care completează goluri semantice, iar forma lor finală a fost stabilită în funcție de normele de ortografie, pronunție și flexiune. Cuvintele au fost selectate doar dacă s-a observat că ele sunt stabile în uz.
Între metodele tradiționale și metodele moderne
Metodologia instruirii are în vedere totalitatea metodelor și procedeelor didactice folosite în procesul de învățământ. Aceasta vizează natura, funcțiile și de asemenea clasificarea metodelor și procedeelor didactice. Metodologia instruirii deține un rol primordial în procesul de învățământ, trasând coordonatele pentru dimensiunea acțională a acestuia. Așadar, „metodologia reprezintă teoria și practica metodelor utilizate în procesul de învățământ” (Cerghit, I., 1997).
Profesor în era digitală
Trăim într-o epocă marcată de tehnologii în continuă evoluție, în care digitalizarea pătrunde din ce în ce mai profund în toate domeniile vieții, inclusiv în educație. Rolul profesorului s-a transformat radical: de la un simplu furnizor de informații, la un ghid, facilitator al învățării și mediator între elev și resursele digitale. A fi profesor în era digitală nu mai înseamnă doar a preda, ci a inspira, a adapta metodele de lucru și a rămâne permanent conectat la noile tehnologii și tendințe educaționale.