Articolul analizează rolul și impactul profesorului de religie ortodoxă în formarea elevilor, evidențiind dimensiunea spirituală, morală și educațională a activității sale. Sunt abordate concepte precum puterea cuvântului, exemplul personal, tradiția și jertfa, în contextul provocărilor societății contemporane.
Metode și tehnici de învățare în activitățile cu copii cu CES
Copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) au nevoie de metode de învățare adaptate pentru a-și dezvolta abilitățile cognitive, emoționale și sociale. În grădiniță, educatoarele trebuie să utilizeze strategii incluzive, personalizate și interactive pentru a sprijini progresul fiecărui copil. În acest referat, vom explora câteva metode eficiente pentru a facilita învățarea copiilor cu CES.
Dizabilitatea intelectuală. Definiție, clasificare, cauze, grade ale dizabilității intelectuale
În literatura de specialitate internațională, cu referire la persoanele cu dizabilități, se utilizează o varietate de termeni, în funcție de perspectiva din care este abordată dizabilitatea, utilizându-se într-o abordare mai veche, conformă modelului social al dizabilității, propusă în 1980 de Organizația Mondială a Sănătății [OMS], prin Clasificarea Internațională a Deficiențelor, Dizabilităților și Handicapurilor [CIDIH][ engl. International Classification of Impairments, Disabilities and Handicaps [ICIDH]], triada deficiență – dizabilitate – handicap (Răcășan, p. 1).
Educația, între ieri, astăzi și mâine: Noile roluri ale profesorului
Astăzi, discursul despre „școala viitorului” nu mai este o proiecție SF, ci o necesitate imediată. Ne imaginăm un spațiu în care exclamațiile de deznădejde precum „Vai, ce greu e!” sau „Nu știu de unde să încep!” dispar, fiind înlocuite de curiozitate ghidată. În această nouă paradigmă, profesorul nu își pierde relevanța, ci își rafinează misiunea: el rămâne pilonul central care transmite cunoașterea, însă o face într-un mod constructiv și participativ, adaptând arsenalul pedagogic la ritmul biologic și intelectual al elevului.
Bullying în școală: o analiză prin prisma teoriei lui Dan Olweus
Bullying-ul școlar reprezintă unul dintre fenomenele cu cel mai semnificativ impact negativ asupra climatului educațional și asupra dezvoltării socio-emoționale a elevilor. Prezentul articol analizează o situație ipotetică de bullying în ciclul primar, prin prisma celor trei elemente definitorii identificate de Dan Olweus: intenționalitatea agresiunii, caracterul său repetitiv și dezechilibrul de putere dintre agresor și victimă. Pornind de la acest cadru teoretic, articolul examinează nu doar efectele asupra victimei directe, ci și impactul emoțional și psihologic asupra „spectatorilor”, subliniind felul în care pasivitatea colectivă contribuie la instaurarea unui „cerc al tăcerii” care erodează climatul de siguranță al clasei.
Art Connects Cultures, an eTwinning Project between Romania and Türkiye
“Art is the universal language of mankind,” wrote Henry Wadsworth Longfellow, and this idea became the heart of the eTwinning project Art Connects Cultures, which brought together 15 eleventh-grade art and music students from Aurel Popp Art High School in Satu Mare, Romania, and Itrî Güzel Sanatlar Lisesi Sincan in Ankara, Türkiye. The project was founded by two English language teachers, myself as the founder, together with co-founder Havvana Çankaya. It created a meaningful space where students communicated exclusively through handwritten letters. Through this creative exchange, students discovered that art can bridge distances, cultures, and traditions that words alone sometimes fail to connect. To our delight, communication unfolded not only through letters, but also through colours, rhythms, and imagination shared across borders.
Autonomia în educația timpurie: Fundamentul unui copil încrezător
Educația timpurie constituie un domeniu prioritar în științele educației, fiind recunoscută pentru impactul major asupra dezvoltării globale a copilului. În această etapă, autonomia devine un construct central, corelat cu dezvoltarea competențelor cognitive, socio-emoționale și comportamentale. Literatura recentă evidențiază faptul că experiențele din primii ani de viață au un caracter amplificat asupra dezvoltării, datorită plasticității crescute a creierului copilului. În cadrul paradigmei contemporane, autonomia nu mai este interpretată exclusiv ca independență comportamentală, ci ca o capacitate complexă de autoreglare, luare de decizii și implicare activă în propria învățare.
Echilibrul dintre autoritate și empatie, văzut din bancă
Leadershipul educațional, în contextul actual, depășește dimensiunea formală a autorității și se construiește în zona relațională, acolo unde empatia, adaptabilitatea și coerența devin instrumente esențiale. Să fii lider într-o clasă de copii de șase ani e o provocare care nu se regăsește în manualele clasice sau cursurile de management. Nu e despre puterea pe care o are adultul, ci despre acea conexiune fină care se naște la intersecția dintre reguli clare și o mână întinsă cu blândețe Prezentul articol propune o perspectivă practică asupra modului în care acest echilibru se regăsește la clasa pregătitoare, valorificând experiența didactică directă și reflecția asupra parcursului unei generații de elevi. Sunt evidențiate interdisciplinaritatea și flexibilitatea ca repere ale unui leadership educațional autentic.
Învățarea prin descoperire în studierea topirii, ca tip de transformare a materiei
Învățarea prin descoperire reprezintă o metodă modernă de predare, centrată pe elev, care încurajează explorarea, experimentarea și formularea propriilor concluzii. Spre deosebire de metodele tradiționale, în care informația este transmisă direct, această abordare îi implică activ pe elevi în procesul de învățare, dezvoltându-le curiozitatea și gândirea critică. Un domeniu potrivit pentru aplicarea acestei metode este studiul transformărilor materiei, clasa a III-a, în special fenomenul de topire, care poate fi ușor observat și experimentat.
Letters on Wings Building Friendship Through English in an eTwinning Project
Have you ever thought how motivating a lesson can be when we write handwritten letters to pupils in another country? With this eTwinning we have proved that some of the most meaningful lessons in a classroom are not based on a textbook, but a hand-written letter. Letter writing gives children what fast digital communication often cannot: reflection and the joy of being truly heard. At the same time, it strengthens literacy, builds confidence, and helps young learners discover that writing has the power to create real relationships across classrooms, countries, and cultures.
