Studiul de față analizează opțiunile educaționale ale elevilor de clasa a VIII-a din județul Bistrița-Năsăud, în contextul tranziției către învățământul postgimnazial, în anul școlar 2025–2026. Cercetarea se bazează pe aplicarea unui chestionar online unui eșantion de 1950 de elevi și urmărește nivelul de cristalizare a opțiunilor școlare, gradul de informare privind oferta educațională, ierarhia preferințelor pentru licee, filiere și specializări, precum și percepția elevilor asupra rolului școlii în procesul decizional. Rezultatele indică o orientare predominantă către filiera teoretică, un interes constant pentru profilurile reale și vocaționale, precum și o nevoie clar exprimată de consolidare a serviciilor de consiliere educațională și vocațională. Implicațiile studiului vizează fundamentarea deciziilor instituționale și dezvoltarea unor programe de orientare școlară adaptate nevoilor elevilor.
Cuvinte-cheie: orientare școlară, consiliere educațională, tranziție educațională, filiere liceale, elevi de clasa a VIII-a
Abstract
This study examines the educational choices of eighth-grade students from Bistrița-Năsăud County, Romania, in the context of the transition to upper secondary education during the 2025–2026 school year. The research is based on an online questionnaire administered to a sample of 1,950 students and aims to assess the level of crystallization of educational options, students’ perceived level of information regarding post-lower secondary educational offers, the hierarchy of preferences for schools, tracks, and specializations, as well as students’ perceptions of the school’s role in supporting educational decision-making. The findings reveal a strong orientation toward the theoretical track, sustained interest in real and vocational profiles, and a clearly expressed need for enhanced school-based counseling and career guidance services. The results provide relevant insights for educational counseling practices and for institutional decision-making at the county level.
Keywords: school orientation, educational counseling, educational transition, upper secondary tracks, eighth-grade students
1. Introducere
Tranziția de la învățământul gimnazial la cel liceal reprezintă un moment critic în parcursul educațional al elevilor, cu implicații semnificative asupra dezvoltării academice, profesionale și personale. Alegerea traseului educațional este influențată de o multitudine de factori, precum nivelul de informare, sprijinul oferit de școală și familie, autocunoașterea și percepția oportunităților oferite de diferitele filiere de învățământ. Literatura de specialitate subliniază rolul esențial al consilierii școlare și vocaționale în sprijinirea elevilor în procesul decizional și în prevenirea riscurilor educaționale (Whiston et al., 2017; Santilli et al., 2020; Steen et al., 2022).
În acest context, studiul de față își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra orientării școlare a elevilor de clasa a VIII-a din județul Bistrița-Năsăud, contribuind la fundamentarea demersurilor de consiliere educațională și la adaptarea ofertei educaționale la nevoile reale ale beneficiarilor.
2. Obiectivele cercetării
Obiectivele principale ale studiului sunt:
- determinarea nivelului de cristalizare a opțiunilor școlare ale elevilor de clasa a VIII-a;
- identificarea gradului de informare al elevilor cu privire la oferta educațională postgimnazială;
- realizarea unei ierarhii a celor mai atractive licee, filiere și specializări;
- analizarea percepției elevilor asupra rolului școlii în sprijinirea deciziei educaționale.
3. Metodologia cercetării
3.1. Designul cercetării
Cercetarea are un caracter descriptiv și se bazează pe metoda anchetei prin chestionar.
3.2. Eșantionul
Eșantionul este format din 1950 de elevi de clasa a VIII-a din județul Bistrița-Năsăud, care au răspuns voluntar la chestionarul online aplicat în perioada 8–14 ianuarie 2026.
3.3. Instrumentul de cercetare
Instrumentul utilizat este un chestionar online alcătuit din patru întrebări închise și o întrebare deschisă, vizând opțiunile educaționale ale elevilor, nivelul de informare și nevoile percepute de sprijin din partea școlii.
3.4. Procedura de colectare și analiză a datelor
Datele au fost colectate online și analizate prin metode statistice descriptive, fiind utilizate frecvențe și procente pentru interpretarea rezultatelor.
4. Rezultate
Analiza datelor indică faptul că majoritatea elevilor (82,72%) optează pentru continuarea studiilor în licee din județ, în timp ce 12,77% aleg învățământul liceal tehnologic de nivel 3, iar 4,52% iau în considerare alte opțiuni educaționale.
În ceea ce privește nivelul de informare, 56,2% dintre elevi se consideră bine sau foarte bine informați, însă o treime dintre respondenți indică un nivel mediu de informare, iar aproximativ 10% declară un nivel scăzut sau foarte scăzut.
Distribuția opțiunilor pe filiere evidențiază predominanța filierei teoretice (58,09%), urmată de filiera tehnologică (21,32%) și cea vocațională (20,58%). Cele mai solicitate specializări sunt Științe ale naturii, Filologie și Matematică-informatică, iar în filiera vocațională se remarcă profilul sportiv.
În ceea ce privește rolul școlii, elevii indică nevoia de informare suplimentară despre licee și specializări, activități de autocunoaștere și programe structurate de orientare școlară și profesională.
5. Discuții
Rezultatele confirmă tendințele identificate în studiile anterioare, care evidențiază orientarea predominantă a elevilor către filiera teoretică și interesul constant pentru specializările percepute ca oferind flexibilitate educațională și oportunități academice pe termen lung. Totodată, datele subliniază necesitatea consolidării serviciilor de consiliere școlară, în special pentru elevii indeciși sau slab informați.
Alegerea învățământului tehnologic de nivel 3 reflectă orientarea unei părți dintre elevi către trasee educaționale aplicative, cu inserție relativ rapidă pe piața muncii, aspect care impune o comunicare clară a diferențelor dintre nivelurile de calificare și a perspectivelor de continuare a studiilor.
6. Concluzii
Studiul evidențiază importanța orientării școlare și a consilierii educaționale ca procese continue, esențiale pentru sprijinirea elevilor în luarea unor decizii educaționale informate și asumate. Rezultatele pot constitui o bază relevantă pentru optimizarea intervențiilor de consiliere, adaptarea ofertei educaționale și fundamentarea deciziilor instituționale la nivel județean.
7. Limitări și direcții viitoare de cercetare
Principalele limitări ale studiului sunt caracterul descriptiv al analizei și lipsa unor variabile socio-demografice care ar fi permis o interpretare diferențiată a opțiunilor elevilor. Cercetările viitoare pot viza extinderea instrumentului de investigare și realizarea unor analize explicative sau longitudinale.
Bibliografie
1. Cipriano, C., & Mauriello, M. (2024). The role of school-based mental health and counseling services in academic engagement and achievement. School Psychology Review, 53(1), 45–61.
2. Santilli, S., Nota, L., Ginevra, M. C., & Soresi, S. (2020). Career adaptability, resilience, and life satisfaction: The role of career counseling interventions. Journal of Vocational Behavior, 116, 103343.
3. Steen, S., Melfie, M., Caro, A., & Shi, Q. (2022). Effectiveness of structured school counseling programs on student achievement. Professional School Counseling, 26(1), 1–14.
4. Whiston, S. C., Li, Y., Goodrich Mitts, N., & Wright, L. (2017). Effectiveness of career choice interventions: A meta-analytic replication and extension. Journal of Vocational Behavior, 100, 175–184.
* * *
Autori: Harap Cristina Iuliana, Florea Bianca Maria, Kertesz Carmen Ioana, Pavelea Tudor-Daniel
Afiliere instituțională: Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud (CJRAE BN), România