Fiecare dintre noi am avut la un moment dat în viață un mentor, un model pe care l-am admirat și am încercat să îl imităm un proverb chiar spune că „imitația este cea mai sinceră formă de admiraţie”. În opinia mea, există două sisteme: unul format dintr-un discipol şi mai mulți mentori versus un sistem în care eu sunt propriul meu mentor.
Cred că este important să ne asumăm responsabilitatea propriului nostru mentorat dar în acelaşi timp trebuie să căutăm modele care să ne inspire. Un mentor te poate ghida in cariera, sau poate avea aptitudini pe care tu le admiri și ai dori sa ți le perfecționezi. Un mentor poate dezvălui secrete profesionale sau împărtăși valori, printr-o varietate de modalități de suport:
- construieşte şi menţine o relaţie pozitivă, constructivă cu studentul;
- ajută debutantul să se acomodeze la atmosfera de lucru a şcolii;
- comunică în permanenţă cu studentul/ debutantul;
- încurajează activitatea studentului/ debutantului
- oferă suport ,indrumare,modele;
- propune situaţii provocatoare si îi furnizează acestuia ocazii să-şi exerseze abilităţile;
- acordă feed-back direct, util, constructiv.
În general oamenii au nevoie de ajutor în munca de zi cu zi şi în dezvoltarea lor personală şi profesională. Scopul practicii pedagogice constă în formarea capacităţii studenţilor de a opera cu informaţiile de la disciplinele de specialitate şi din domeniul ştiinţelor educaţiei; orientarea studenţilor în utilizarea planurilor cadru, programelor şi manualelor şcolare; dezvoltarea la studenţi a abilităţilor de utilizare a materialelor de specialitate; iniţierea studenţilor în tehnica activităţii de laborator sau cabinet; dobândirea de către studenţi a unor deprinderi ale profesiei de cadru didactic.
Formarea competenţelor psihopedagogice, stăpânirea tehnologiei şi metodologiei didactice, în aşa fel încât comportamentul didactic al profesorului să fie un factor de performanţe ridicate pentru elevi, face parte din pregătirea psihopedagogică iniţială şi se realizează prin intermediul practicii pedagogice, ca teren de aplicare a cunoaşterii de specialitate, precum şi a cunoaşterii psihopedagogice. Bineînţeles că practica pedagogică a studenţilor nu poate fi redusă la pregătirea, susţinerea şi analiza unor lecţii. Ea trebuie să fie prilej şi cadru pentru aplicarea tuturor cunoştinţelor teoretice însuşite în cadrul disciplinelor psihopedagogice. Mentorul are un rol important în formarea studentului pentru cariera sa de viitor dascăl. O preocupare constantă a profesorului mentor este aceea de a optimiza de la o etapă la altă a practicii pedagogice acţiunile şi intervenţiile sale în practicile de mentorat.De aceea mentorul este interesat de feed-back-ul primit din partea studenţilor săi pentru a putea interveni şi regla din mers procesul de mentorat.
Din perspectiva profesorului mentor, managementul activităţilor de practică pedagogică solicită revizuirea periodică practicilor mentorale existente în sensul optimizării acestora.Practicienii recomandă în acest sens întâlniri periodice între tutori şi mentori, între tutori-studenţi-mentori şi între mentori-studenţi pentru acordarea unui feed-back susţinut pas cu pas. Feedback-ul oferit de beneficiarii direcţi şi indirecţi ai activităţilor de mentorat (studenţi, elevi, tutori) creşte calitatea activităţilor de practică pedagogică şi pe baza analizei şi autoanalizei practicilor şi comportamentelor conduce la îmbunătăţirea acestora, dar şi a instrumentelor de lucru aplicate.Pentru ca feedback-ul să aibă un impact pozitiv este nevoie ca acesta să fie acordat periodic, să fie relevant pentru modul în care sarcinile sau obiectivele practicii pedagogice au fost îndeplinite şi să se recurgă la instrumente de evaluare periodică.
În practică, sunt frecvente două modele efective de lucru cu studenţii în activităţile de mentorat: modelul de consiliere educaţională a studenţilor în vederea tratării diferenţiate a copiilor preşcolari şi modelul de aplicare a unor noi instrumente psihopedagogice operaţionale în activităţile educaţionale cu preşcolarii (matricea semestrială a activităţilor de mentorat în grădiniţă, fişa de interacţiune a studentului cu educabilii în activităţile curente cu preşcolarii, grilă de autoevaluare a comportamentului didactic al studentului în lucrul cu preşcolarii). Proiectarea acestor instrumente operaţionale reprezintă un obiectiv al activităţilor de cercetare ale autoarei iniţiate şi derulate în cadrul masterului de profesionalizare pentru cariera de mentor. Vă propun spre dezbatere, în anexă, un chestionar care va conduce la optimizarea practicii pedagogice.
Bibliografie:
1. Cosmovici, L. Iacob, Psihopedagogie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1999
2. Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1998
3. Ezechil L., Dănescu E., (2009), Caiet de practică pedagogică, (NIVEL II ), Ed. Paralela 45, Seria Ştiinţele educaţiei, Piteşti
Anexa. Chestionarul iniţial pentru profesori mentori de practică pedagogică cu studenti la practica pedagogică
Nr. crt., ID, Item; Scala: În foarte mica masura, În mica masura, În oarecare masura, În mare masura, În foarte
mare masura
1. MENTORUL de practică pedagogică bazează instrucţia pe scopuri care reflectă aşteptări înalte, înţelegerea conceptuală a materiei, importanţa învăţării;
2. MENTORUL de practică pedagogică pregăteşte lecţii care reflectă o înaltă cunoaştere a domeniului,oferă exemplu de predare pentru tânarul debutant
3. MENTORUL de practică pedagogică realizează lecţii în format clar şi logic,adoptă un limbaj de specialitate,clar,concis și logic
4. MENTORUL de practică pedagogică coreleaza noile competente dobândite anterior de către debutanți cu cele proiectate a fi achiziționate
5. MENTORUL de practică pedagogică formuleaza clar obiectivele de învăţare pentru stagiari
6. MENTORUL de practică pedagogică exprimă clar obiectivele potrivite fiecărui tip de lecţie, în concordanţă cu obiectivele curriculare;
7. MENTORUL de practică pedagogică pune în concordanţă conţinutul predat cu scopurile şi desfăşurarea logică a conţinutului prevăzut în programa analitică,
8. MENTORUL de practică pedagogică oferă exemple de activități potrivite cu obiectivele propuse;
9. MENTORUL de practică pedagogică oferă modele de proiecte didactice clare, logice, secvenţiale;
MENTORUL de practică pedagogică identifică, planifică identifică, şi oferă remedii şi activităţi de îmbunătăţire a activităţii stagiarilor
10. MENTORUL de practică pedagogică oferă exemple de activități de învățare pe diverse secvențe de instruire
11. MENTORUL de practică pedagogică le oferă stagiarilor principiul funcționalității egalități de șanse egale în învăţare;
12. MENTORUL de practică pedagogică modifică participarea stagiarilor în activităţile de învăţare în funcţie de abilităţile şi nevoile acestora;
13. MENTORUL de practică pedagogică încurajează curiozitatea academică şi gândirea critică la stagiari;
14. MENTORUL de practică pedagogică evaluează materialele curriculare propuse de stagiari și le integrează in proiectarea didactică
15. MENTORUL de practică pedagogică oferă stagiarilor materiale didactice diverse,potrivite cu activitățile curente ale stagiarului;
16. MENTORUL de practică pedagogică identifică experienţele anterioare şi nevoile stagiarilor şi ţine cont de ele în realizarea planului de lecţie;
17. MENTORUL de practică pedagogică selectează strategii, materiale şi tehnologii alternative de învăţare pentru a atinge mai multe scopuri ale instrucţiei şi interese ale stagiarilor (lectorate, modelări, învăţare experimentală, jocul de roluri, învăţarea bazată pe proiecte)
18. MENTORUL de practică pedagogică aplică tehnicile de comunicare în situaţii externe clasei (căutarea unui loc de muncă, la locul de muncă, etc.)
19. MENTORUL de practică pedagogică evaluează performanţele elevilor respectând obiectivele propuse la începutul instrucţiei