O școală mai aproape de elevi. Digitalizarea ca instrument de prevenire a absenteismului

Absenteismul școlar și decalajul digital rămân două dintre cele mai presante probleme cu care ne confruntăm zi de zi în școlile din Republica Moldova. Din perspectiva profesoarei de informatică, am observat că aceste două aspecte nu pot fi tratate separat. Când legăm digitalizarea evidenței de creșterea atractivității orelor prin instrumente interactive, obținem o formulă mult mai realistă și mai eficientă pentru a-i ține pe elevi aproape de școală.

În prezent, simțim o presiune dublă. Pe de o parte, avem de gestionat absențele într-un context social dificil, marcat adesea de plecarea părinților la muncă peste hotare și de o scădere vizibilă a motivației elevilor. Pe de altă parte, trebuie să adaptăm rapid modul în care predăm, învățăm și evaluăm la realitățile lumii digitale în care trăiesc tinerii.

Din practică se vede clar că foile de prezență și monitorizarea fragmentată încetinesc comunicarea cu familia. Dacă un părinte află abia la sfârșitul lunii că elevul a chiulit, deja s-a pierdut timp prețios. În același timp, o lecție ținută strict în stil clasic greu mai captează atenția unor copii obișnuiți cu ecranele și cu învățarea practică. De aceea, avem nevoie de o viziune coerentă pe termen mediu (2026–2030), în care tehnologia să sprijine concret prevenirea absenteismului, nu doar să adauge un strat nou de proceduri.

1. Reacție rapidă prin protocolul „Alertă la prima absență”

Ca să reducem absenteismul, trebuie să intervenim la timp. Trecerea completă la Catalogul Electronic (SIME) și la evidența zilnică pe fiecare oră elimină întârzierile dintre momentul în care se constată lipsa și clipa în care este anunțată familia.

Prin protocolul „Alertă la prima absență”, părintele este informat — automat sau printr-un telefon — în primele două ore de la o absență nemotivată. Alături de această notificare rapidă, diriginții și psihologul școlar vor lucra la planuri individualizate de consiliere pentru elevii aflați în situații de risc. Ne propunem ca, încă din primul an, să scădem absențele nemotivate cu cel puțin 35%.

2. Lecții mai vii: interactivitate și abordare STEAM

Niciun soft sau registru electronic nu poate ține locul unei ore bine făcute. Elevii lipsesc mai rar atunci când simt că lecția are sens, îi implică și le oferă un spațiu în care nu se tem să greșească. Așa că și asistențele la ore sau controalele tematice făcute de  directorul adjunct pentru instruire, împreună cu șefii comisiilor metodice, trebuie să pună accent pe câteva direcții clare:

  • Centrare reală pe elev: folosirea cadrului ERRE (Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extindere), a studiilor de caz și a proiectelor interdisciplinare STEAM, legate de situații concrete.
  • Sprijin adaptat fiecărui elev: Sarcini diferențiate pe niveluri de dificultate și scaffolding (sprijin oferit pas cu pas) pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) sau cu un ritm mai lent de învățare, astfel încât greșeala să fie un pas normal spre înțelegere, nu un motiv de descurajare.
  • Evaluare formativă cu instrumente digitale: Folosirea platformelor precum Quizizz, Google Forms, Kahoot sau LearningApps, dar și a laboratoarelor virtuale, în cel puțin 75% dintre ore, pentru ca elevii să primească feedback rapid și clar.

3. Mai puțină hârtie, mai mult sprijin între colegi

Digitalizarea are sens doar dacă le ușurează munca profesorilor, nu dacă o complică. O bibliotecă digitală a școlii, organizată prin Google Workspace — unde să se regăsească proiectările didactice de lungă durată (PDLD), testele și resursele educaționale digitale (RED) — poate reduce cu până la 70% volumul hârtiilor și face mult mai ușor schimbul de materiale și idei între cadre didactice.

Știm că nu toată lumea pornește de la același nivel când vine vorba de tehnologie și că apar și reticențe. Putem răspunde chiar din interiorul școlii prin ateliere de mentorat „Profesor pentru Profesor”, completate de cursurile naționale (CTICE, Clasa Viitorului) și de un Wi-Fi sigur în fiecare sală. Ținta noastră este ca 90% dintre profesori să ajungă la un nivel digital B1/B2, raportat la cadrul european DigCompEdu.

Concluzii: O școală mai aproape de elevi

Digitalizarea nu este un scop în sine. Este un instrument practic prin care putem face școala mai clară, mai deschisă și mai atractivă. Când tehnologia scurtează drumul spre familie, îi ajută pe profesori să se concentreze pe esențial și îi invită pe elevi să participe activ la oră, prezența la școală devine un rezultat firesc al calității muncii noastre.

 


Încadrare în categoriile științelor educației:

prof. Anna Șchiopu

IP Liceul Teoretic Constantin Stamati-Ciurea, Caracușenii Vechi (Briceni), Republica Moldova
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/anna.schiopu