O școală fără violență

În sistemul educațional, libertatea individuală este greșit înțeleasă atât de către elevi cât și de către cadre didactice și părinți și nu a avut ca efect micșorarea gradului de violență în școală, ci dimpotrivă, pe fondul unei libertăți prost înțelese, școala devine tot mai des un mediu de manifestare a violenței.

„Eu sunt copilul .Tu ții în mâinile tale destinul meu.
Tu determini  în cea mai mare măsură,dacă voi reuși sau voi eșua în viață.
Dă-mi,te rog,acele lucruri care mă vor îndrepta spre fericire.
Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume….” – (din Child’s Appeal -Mamie Gene Cole)

Dacă în urmă cu câțiva ani, violența școlară, de orice natură, nu se manifesta decât ocazional ,între elevi sau dinspre cadrul didactic spre elev,în zilele noastre remarcăm o manifestare violenta sporita de la un an la altul atât între elevi, ba mai mult,  dinspre elevi spre cadrele didactice.

Încă de la vârste foarte fragede, elevii sunt martori ai violenței domestice (fizică, psihică). Fiind la vârsta la care sunt in căutarea unor modele comportamentale, elevii își însușesc ,fără voia lor, comportamentele adulților,pe care le reproduc apoi  in grupul lor de prieteni din școală sau din afara acesteia, majoritatea fiind convinși de comportamentul lor absolut firesc și normal.

Să încercăm însă să lămurim conceptul de violență. Este o diferență între agresivitate- ce reprezintă conduita orientată cu intenție spre obiecte sau persoane ,cu scopul de a produce prejudicii, răniri ,distrugeri- și violență, ce este o formă de manifestare a agresivității ce presupune utilizarea forței pentru a manifesta superioritatea. Este o conduită agresivă acută cu finalitate distructivă sau transformativă care afectează atât individul cât și mediul în care acesta  se manifestă.

Unul din factorii de risc datorați devierilor comportamentale ale elevilor îl constituie ,evident , mass-media. Prin prezentarea tuturor realităților ca pe fapte banele,indiferent de gravitatea acestor fapte,mass-media expune acte de violență atât în programe pentru copii, cât și în filme sau știri.

O parte din vină o are și familia care permite contactul cu televizorul, neexplicând ce este etic si ce constituie pur si simplu  o abatere gravă de la norme sociale si civice. Neimplicarea familiei în dezvoltarea capacității de a diferenția moralul de imoral, are ca urmare însușirea  de către elevi a unor comportamente total inadecvate. La rândul său, ajuns adult, copilul va repeta și el greșeala părinților. Părinților le revine rolul esențial în creșterea sănătoasă a copiilor, iar comunicarea este o condiție esențială a relaționării și a formării personalității copilului.

Violența nu este nici pe departe ereditară, dar poate fi molipsitoare…

Ce putem face noi, dascălii, să prevenim comportamentele violente ale elevilor?

Printre modalitățile de prevenire și diminuare a violenței în școli aș putea enumera:

  • Prezentarea unor materiale cu efecte negative ale violenței, în cadrul lectoratelor cu părinții, unele pe o perioadă mai îndelungată;
  • Implicarea cadrelor didactice în educația adulților, prin diverse materiale susținute în cadrul lectoratelor cu părinții;
  • Implicarea  cadrelor didactice în supravegherea mai atentă a elevilor pe timpul pauzelor școlare;
  • Implicarea elevilor în socializare, prin organizarea de excursii, vizite la muzee, competiții sportive, întâlniri cu caracter religios;
  • Realizarea unei mai bune colaborări  școală-familie-comunitate;
  • Respectarea  regulamentelor de ordine interioară în  școli;
  • Creșterea responsabilităților elevilor față de starea disciplinară, implicarea în aplanarea actelor de violență;
  • O buna comunicare a cadrelor didactice cu consilierul școlar prin încurajarea elevilor să participe activ la orele de consiliere ținute de acesta;
  • Prin orele de cultură civică, prin lucrul în echipă, prin dezvoltarea capacității de cooperare în grup să dăm mereu responsabilități  variate elevilor, pentru  a-și forma o conduită morală materializată în spiritul păcii, iubirii, cooperării;
  • Creșterea rolului educației religioase și promovarea armoniei sociale;
  • Implicarea dascălilor în activități în cadrul orelor de dirigenție în care elevul să conștientizeze influența negativă a unor materiale  de la televizor sau de pe internet;
  • Informări permanente prin parteneriate derulate în colaborare cu IPJ Alba privind riscurile asociate comportamentelor violente.

Orice activitate a dascălului ar trebui însă să fie coroborată cu acțiunile familiei de implicare în lupta împotriva violenței. Fără un sprijin susținut al familiei, munca dascălilor ar fi în zadar…

Accesări: 251

Articole asemănătoare