Folosirea metodelor active atât în predare cât și evaluare, pe lângă avantajele menționate mai sus, implică și alte elemente cum ar fi o mai bună organizare a timpului în cadrul orelor, o reașezare a mobilierului în cadrul sălii de clasă precum și implicarea elevilor indiferent de nivelul de pregătire. Utilizarea acestui tip de metode poate deveni, în timp, baza unui nou sistem de predare-învățare în învățământul preuniversitar.
Metodele moderne se caracterizează prin următoarele caracteristici:
- acordă prioritate dezvoltării personalității elevilor, vizând latura formativă a educației;
- sunt centrate pe activitatea de învățare a elevului, acesta devenind subiect al procesului educațional;
- sunt centrate pe acțiune, pe învățare prin descoperire;
- sunt orientate spre proces;
- sunt flexibile, încurajează învățarea prin cooperare și capacitatea de autoevaluare la elevi;
- stimulează motivația intrinsecă;
- relația profesor elev este democratică, bazată pe respect și colaborare, iar disciplina derivă din modul de organizare a lecției.
Profesorul nu va putea dezvolta elevul pentru și prin libertatea rațională și creativă, dacă el însuși nu o cunoaște, nu o înțelege, nu are un comportament de om liber.
Prezint în continuare trei metode ce pot fi folosite în cadrul orelor de fizică.
1. Brainstorming-ul sau asaltul de idei constă în formularea cât mai multor idei, chiar și fanteziste, ca răspuns la o problemă de rezolvat prin participarea membrilor grupului, respectiv clasa de elevi. Avantajele folosirii acestei metode sunt: stimularea creativității în grup, participarea activă a tuturor participanților, exprimarea personalității și eliberarea de prejudecați, exersarea analizei și capacitatea de a lua decizii, imprimarea dinamismului lecției.
Se parcurg 2 etape: 1. producția de idei în care are loc alegerea temei și a sarcinilor, precum și solicitarea exprimării ideilor legate de tema în discuție sau de rezolvarea unei situații problemă, conturate în legătura cu aceasta. Urmează înregistrarea ideilor în scris, apoi anunțarea unei pauze care poate fi între 15 minute și o zi. 2. aprecierea critică a ideilor, în care are loc reluarea ideilor emise și gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini sau alte criterii. Urmează apoi analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau a grupurilor mai mici, selectarea ideilor valoroase, originale sau a celor mai potrivite soluții pentru problema supusa atenției. Au loc discuții libere urmate de afișarea ideilor rezultate în forme cât mai variate și originale cuvinte, propoziții, colaje, imagini, desene joc de rol, în funcție de nivelul clasei.
Mă pot folosi și de Diagramele Venn în care îi pot evalua găsind asemănări și deosebiri între noțiunile predate, sau metoda cubului, punând-le întrebările de pe fețele cubului. Se recomandă încurajarea exprimării a cât mai multor idei, preluarea ideilor celorlalți și îmbunătățirea lor. Dăm un exemplu de astfel de activitate:
Unitate de învățare: Fenomene mecanice
Unitate de conținut: Mișcare și repaus
Clasa a VI-a
Secvența: Corp. Mobil. Reper. Sistem de referință. Mișcare și repaus. Traiectorie.
Scenariu didactic:
I. Profesorul scrie pe tablă conceptul de mișcare și repaus și solicită elevilor să enunțe în maxim 5 minute toate ideile care le vin în minte în legătura cu acest concept.
II. Sunt reluate ideile expuse de către elevi, grupate pe categorii și se realizează o analiză critică și de evaluare a ideilor.
III. În urma selectării ideilor expuse de către elevi, sub îndrumarea profesorului, se ajunge la concluziile referitoare la acest concept. Tot ce ne înconjoară este materia. Aceasta este alcătuită din corpuri care participă la mișcare sau care pot sta pe loc și de alte corpuri care sunt repere. Mobilul este un model în fizică. Traiectoria este linia descrisă de mobil în mișcare.
Exemplificam cu exemple de mișcări din viața cotidiană. drumul parcurs de elev până la scoală., drumul parcurs de cățel din cușcă până la mâncare.
2. Mozaicul presupune învățarea prin cooperare, la nivelul unui grup și predarea achizițiilor dobândite de fiecare membru al grupului unui alt grup. Ca avantaje ale acestei metode amintim: încurajarea încrederii în sine a elevilor, dezvoltarea abilitaților de comunicare argumentativă și de relaționare în cadrul grupului, dezvoltarea gândirii critice, logice și independente, a răspunderii individuale și de grup, optimizarea învățării prin achizițiile altcuiva.
Etapele aplicării acestei metode sunt următoarele:
a. Împărțirea clasei în grupuri eterogene de către 4 elevi, fiecare dintre aceștia primind o fisă de învățare numerotate de la 1 la 4. Fișele cuprind părți ale unității de învățare.
b. Explicarea sarcinilor care constau în înțelegerea unității de cunoaștere.
c. Regruparea elevilor în funcție de numărul fișei primite, în grupuri de experți, astfel încât elevii care au numărul 1, vor forma un grup, la fel cei cu numărul 2, 3, 4, 5, 6, 7.
d. Învățarea prin cooperare a secțiunii care a revenit fiecărui grup. Strategiile de predare rămân la latitudinea grupului de experți, fiind foarte important ca fiecare membru al grupului să înțeleagă că este responsabil de predarea cunoștințelor membrilor grupului inițial.
e. Revenirea în grupul inițial și predarea secțiunii pregătite pentru ceilalți.
f. Trecerea în revistă a unității de cunoaștere prin prezentare orală.
Pentru a cunoaște efectul acestei metode, am utilizat la final metoda ciorchinelui, reușind să verific dacă elevii și-au însușit corect și complet cunoștințele esențiale pentru subiectul predat
3. SINELG este o metoda care permite eficientizarea lecturii și gândirii, reprezentând o modalitate de decodificare a textului, permițând-i celui care învață să asculte, să citească și să înțeleagă în mod activ și pragmatic, un anumit conținut. Ca metodă, este specifică etapei de realizare a sensului în cadrul unei lecții. Se folosesc ca bază de plecare pentru lectură sau ascultarea testului, cunoștințele anterioare ale elevilor. Ca avantaje ale acestei metode amintim facilitarea muncii în echipă, valorificarea cunoștințelor anterioare ale elevilor, asigurarea învățării conștiente, angajarea proceselor psihice complexe-analiză, sinteză. comparația.
Etapele aplicării metodei sunt:
a. În timpul lecturii sau ascultării, elevii marchează în text sau notează pe hârtie cunoștințele confirmate de text, cunoștințele infirmate sau contrazise de text, cunoștințele noi neîntâlnite până atunci, cunoștințele incerte , confuze care merită să fie cercetate.
b. După lectură se trec într-un tabel aceste cunoștințe marcate de elevi.
c. Informațiile obținute individual se discuta în perechi sau grupuri, apoi se comunica de către perechi profesorului care le centralizează într-un tabel similar pe tablă.
d. Cunoștințele incerte rămân ca tema de cercetare pentru lecțiile următoare.
Această metodă poate fi folosită mai ales la analiza unor experimente virtuale.
În ultimii 3 ani, am folosit predarea prin descoperire la fizică, adică pe baza unor experimente virtuale sau din viața de zi cu zi ei au reușit să „ghicească” noțiunea fizică ce trebuia asimilată în unitatea respectiva. După ce am reușit să notăm ceea ce ar trebui să învățam în unitatea de învățare respectivă, am făcut jurnalul de învățare cu noțiunile asimilate în unitatea de învățare respectivă și apoi am completat tabelul cu Știu/ Vreau să știu/ Am învățat. Pentru aprofundarea și asimilarea mai ușor a noțiunilor predate am folosit jocul didactic, jocul interactiv. Am avut nevoie de noțiuni de folosire a computerelor atât eu ca profesor dar și elevii. Am urmat diverse cursuri online despre folosirea computerelor despre folosirea platformelor despre diverse softuri educaționale utile predării fizicii. Am utilizat platforma Aservio și 24EDU anii trecuți pentru susținerea lecțiilor pe timp de pandemie, iar anul acesta Școala din valiză, Livresq și Classroom în realizarea lecțiilor în mediu online.
Am utilizat platforma Wordwall pentru a crea activități interactive și imprimabile. Cele interactive sunt redate pe orice dispozitiv activat pentru Web ca computer, tabletă, telefon sau tablă interactivă. Sunt redate individual de către elevi sau coordonate de profesori, iar elevii ajung pe rând în fața clasei. Cele imprimabile pot fi imprimate direct sau descărcate ca fișier PDF și însoțesc activitățile interactive și cele independente. Am creat aceste activități folosind un sistem de șabloane, clasice familiare cum sunt Cuvinte încrucișate și Chestionarul ,jocuri în stil arcade ca Maze Chase și Airplane, instrumente de gestionare a clasei ca Planul de locuri. Pentru a efectua o activitate nouă, am început prin selectarea șablonului, apoi am introdus conținutul și am creat o activitate complet interactive în doar câteva minute. După ce am creat activitatea am comutat printr-un singur clic la un alt șablon, lucru care m-a ajutat să economisesc timp și mi-a folosit la diferențiere și consolidare de cunoștințe Am creat 5 activități pe această platformă, pentru următoarele capitolele din fizică : Fenomene mecanice, Fenomene magnetice, Fenomene electrice, Fenomene optice și o activitate dedicate formulelor matematice din fizica din gimnaziu. De exemplu dacă am creat o activitate de potrivire bazată pe noțiuni științifice de fizică, am putut să o transform în Cuvinte încrucișate cu aceleași noțiuni științifice de fizică, sau în Chestionar sau o Căutare de cuvinte și multe alte posibilități. Am putut personaliza ușor materialele făcute pentru a se potrivi cu clasa și stilul meu de predare. Șabloanele interactive pot fi prezentate în diferite teme. Fiecare team schimbă aspectul cu diferite grafice, fonturi și sunete. Am găsit opțiuni suplimentare pentru a seta un cronometru sau pentru a schimba jocul. Șabloanele imprimate au și ele opțiuni, deci poți modifica fontul sau poți imprima mai multe copii pe pagină. Activitățile Wordwall sunt utilizate pentru temele finalizate de elevi. Eu am dat tema iar ei au fost îndrumați către acea activitate fără a vizita pagina principală de activitate. Acest lucru l-am folosit în clasă când elevii au acces la propriile dispozitive sau la tema pentru acasă. Rezultatele elevilor erau înregistrate și puse la dispoziția mea. Activitățile create de mine sunt private deocamdată deci le pot accesa doar eu, iar elevii mei primesc linkul paginii respective. Eu pot să le fac publice prin partajare a linkului paginii activității prin e-mail, pe rețele sociale sau alte mijloace. Pot permite astfel altor colegi să găsească activitatea în rezultatele de căutare ale Comunității noastre, să-l joace și să se bazeze pe aceasta. Activitățile Wordwall pot fi plasate pe un alt site web folosind un fragment de cod HTML. Acesta funcționează în același mod ca și funcția de încorporare video de pe You Tube sau Vimeo, oferindu-ți o activitate care poate fi redată pe propriul site.
Am observat în urma aplicării acestor jocuri la clasă, o mai mare preocupare pentru orele de fizică. Eu predau și chimie. Am creat joculețe și pentru chimie. Lucrez cu elevi de gimnaziu. Așteaptă cu nerăbdare ora de fizică, pentru a se juca. Se autoevaluează prin aceste jocuri, și își evaluează și rapiditatea cu care reușesc să termine aceste jocuri, adică rapiditatea cu care folosesc calculatorul. Câteva dezavantaje ale folosirii acestor jocuri sunt: fiind mulți utilizatori este semnalul slab la internet, sau se intră foarte greu pe platforma respective din cauza existenței a multor utilizatori, elevii nu dispun de mijloace performante (telefoane, tablete, computere, laptopuri etc).
Bibliografie
1. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997 .
2.Cucoş, C.( coordonatori), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom, Bucureşti, 1998
3. Dumitru, I., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2001
4. Guţu, V., Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţământul gimnazial: cadru conceptual, Grupul Editorial Litera, Chişinău, 1999
5. Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
6. Marcu V. , Filimon L., Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Editura Universităţii din Oradea, 2003