Învățarea interactivă și dezvoltarea creativității în cadrul orelor de fizică

Învățarea nu trebuie privită ca o activitate de înmagazinare de cunoștințe pentru a fi reproduse ulterior, ci un proces care apelează la efortul emoțional, cognitiv și volitiv al elevului, proces care trebuie adaptat nevoilor și individualității elevului. În  scopul unei învățări temeinice, este necesară aplicarea unor strategii didactice interactive, în care elevul, prin activități individuale și de cooperare, să participe la construcția progresivă a cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor.

„A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria gândire, să-l ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui lumea.” – Ioan Cerghit

Învățarea interactiv-creativă determină elevul să prelucreze cunoștințele dobândite, pe care le transformă în unele personale pentru a le utiliza creativ în situații variate și inedite, aspect ce se realizează în relație cu materialele de studiu și cu ceilalți participanți la activitate. Atât activitățile școlare, cât și cele extrașcolare, participă la formarea armonioasă a personalității elevului. Fiecare strategie didactică activ-participativă aplicată determină formarea și dezvoltarea celor opt competențe cheie, atât de necesare elevului pentru a putea face față provocărilor școlare și societății, aflate într-o continuă mișcare.

Predarea centrată pe elev vizează învățarea independentă şi prin cooperare. În acest mod, aceștia învaţă să respecte părerile colegilor și devin  responsabili pentru propriul proces de învăţare.

De exemplu în etapa de transfer, etapă în care se formează capacitatea de a aplica cunoştinţe în situaţii noi, la clasa a VI-a, unitatea de învățare Curentul electric. Circuitul electric simplu, elevii, organizaţi pe grupe, sunt stimulaţi să aplice cunoştinţele în situaţii inedite: să compună un eseu literar despre consumul de energie electrică în România, să realizeze un poster, o prezentare multimedia despre modul în care se poate reduce consumul de energie electrică în propria casă, identificarea şi prezentarea surselor alternative de energie electrică, a surselor ecologice de energie.

Metodele interactive de grup, adecvate situațiilor de învățare, determină și stimulează colaborarea și cooperarea în cadrul grupului. Învățarea în grup are la bază dialogul reflexiv și stimularea gândirii metacognitive pentru a-și construi jurnalul reflexiv. Stimularea creativității și a implicării active a elevilor se realizează prin crearea unui mediu de învățare interactiv eficient, utilizarea mijloacelor de învățământ care să sprijine învățarea individuală și de grup. Profesorul are un rol important în asigurarea unei învățări interactive optime prin: cunoașterea potențialului individual al elevului, stimularea efortului depus de elev, dezvoltarea autoevaluării la elev și să sesizeze manifestările  creative în activitățile extrașcolare. Astfel, cadrul didactic trebuie să identifice și să înlăture factorii care blochează creativitatea elevului, determinându-l pe acesta să devină „actorul principal la propria formare”. Creativitatea se poate realiza prin utilizarea metodelor adecvate care să pună în evidență elemente de interdisciplinaritate și transdisciplinaritate.

Învăţarea centrată pe elev are următoarele avantaje:

  • Învăţare mai eficace;
  • Motivaţie mai puternică;
  • Sprijină integrarea abilităţilor cheie;
  • Sprijină abilităţile pentru a învăța să înveţi;
  • Pregătire mai bună pentru utilizarea activităților de incluziune;
  • Reţinere şi amintire îmbunătăţite.

Cu scopul dezvoltarii creativităţii şi a gândirii critice a elevilor, la tema, Electrizarea corpurilor, am îmbinat metodele tradiţionale cu metodele interactive. Descoperirea dirijată, proiectul, investigaţia ştiinţifică, ştiu/ vreau să ştiu/ am învăţat, conversaţia euristică, experimentul frontal şi demonstrativ, problematizarea, jurnalul reflexiv sunt câteva dintre metodele pe care le-am utilizat în cadrul lecțiilor de fizică.

Investigaţia este o metodă fundamentală pentru cercetarea ştiinţifică. Demersul ştiinţific investigativ se concentrează pe o întrebare, problemă, fenomen și începe cu ceea ce elevii ştiu, angajându-i în căutarea răspunsurilor şi a explicaţiilor. Am anunţat tema cu câteva ore înainte şi am rugat elevii să investigheze electrizarea corpurilor şi să pregătească experimente simple prin care să evidenţieze acest fenomen şi aplicaţiile în viaţa cotidiană. Activitatea a constat în  investigarea şi descoperirea tipurilor de electrizare. Copii au dat exemple de situaţii în care întâlnim electrizarea în viaţa cotidiană.

În cadrul activităților, au fost evidențiate și aspectele interdisciplinare, ale fizicii cu chimia, pentru înţelegerea electrizării pe baza structurii atomului, cu geografia prin completarea noţiunilor referitoare la fenomenele meteorologice tunet, fulger, trăsnet cu explicarea acestora prin electrizare. În fixarea şi evaluarea cunoştinţelor am folosirea calculatorului pentru prezentarea de imagini cu fenomenele de electrizare precum şi rezolvarea unor jocuri, teste interactive cu noţiunile învăţate, am utilizat și aplicația Learning Apps. La fiecare activitate, elevii au participat activ. Prin activitățile propuse, urmăresc să construiesc forma individuală de realizare a învățării pentru fiecare. Elevii au demonstrat că două baloane prin frecare se electrizează, au arătat modul în care se pot răsfoi filele unei cărţi vechi prin folosirea unei baghete electrizate pentru a evita ruperea, au evidenţiat cum sarcinile electrice trec prin conductoare, au vorbit despre fulger, tunet şi trăsnet ca fenomene electrice în natură, pe baza a ceea ce au investigat singuri.

Pentru realizarea sensului activităţii, elevii au continuat  investigația semidirijată, au lucrat pe grupe de patru elevi şi au descoperit tipurile de electrizare prin frecare, contact şi influenţa. Elevii au notat în fişe concluziile. În etapa de reflecţie a lecţiei, am rediscutat experimentele prezentate la începutul orei şi am solicitat elevilor să reflecteze asupra acestora şi să le explice pe baza noţiunilor învăţate.

O altă metodă interactivă care participă la dezvoltarea creativității elevului este proiectul. Este un util în accentuarea caracterului aplicativ al învățării deoarece determină transferul de capacități, cunoștințe, deprinderi și consolidează abilitățile sociale ale elevilor. Proiectul porneşte în clasă, prin explicarea sarcinii de lucru ca apoi elevii să continue acasă în decursul a câtorva zile sau săptămâni. Acesta se încheie în clasa, prin prezentarea produsului realizat, în fața colegilor.

Pentru tema, Tipuri de electrizare, organizați pe grupe, elevii au confecționat un electroscop cu materiale la îndemână, cu scopul de a descrie tipurile de electrizare și procesul de funcționare al electroscopului. Pentru aceasta, au folosit polistiren, foița de aluminiu, sârma de cupru, un borcan de sticlă cu capac, plastilină. În urma experimentelor efectuate, au întocmit referatul lucrării care cuprindea: 1. Teoria lucrării; 2. Materiale necesare; 3. Mod de lucru; 4. Concluzii.  Elevii din clasa a VI-a au realizat proiecte ca: electromagnetul, diverse circuite electrice. Un aspect interesant pentru toți, în acest context, a constat în susținerea și prezentarea proiectelor în fața colegilor.

Activităţile desfășurate la fizică favorizează formarea și dezvoltarea competențelor necesare integrării elevului în următorul nivel de învățământ și integrării acestuia într-o societate care se găsește într-o permanentă transformare.

Bibliografie:

1. Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1980.

 

prof. Daniela Văduva

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/daniela.vaduva

Articole asemănătoare