Modalități de stimulare a interesului pentru lectură

În spațiul privilegiat al lecturii, o lume întreagă, supusă și docilă, se așterne în fața cititorului care devine Stăpânul Lumii  pe care tocmai o descoperă ca pe un teritoriu neexplorat încă. În actul lecturii însă, nu există doar cititorul și cartea, ci există și autorul, undeva în text, în afara textului sau dincolo de text, iar literatura în sine implică realizarea completă a lanțului de comunicare. Este vorba de o comunicare mai specială care își instituie propriile reguli, întrucât fiecare act de comunicare implică un emițător, un receptor, un mesaj, un cod, un canal și, cum este firesc, și un context. Autorul, nivelurile textului, naratorul, cititorul, toate se supun unui cod și, mai ales, sunt analizate în funcție de cele două contexte diferite: contextul producerii textului și contextul receptării acestuia.

Receptarea textului poate deveni un proces anevoios și incomplet, îngreunat de lipsa cunoștințelor în legătură cu contextul creării textului. Într-o viziune modernă asupra literaturii, noua didactică abordează legătura perceptibilă dintre componenta textuală și cea contextuală, instituind legătura dintre text, context și receptare. În situația în care cititorul are anumite cunoștințe despre autor și contextul scrierii, atunci receptarea este un proces lipsit de dificultate. Însă, în lipsa unei inițieri, elevii puși în fața fenomenului de receptare, pot întâmpina anumite dificultăți, iar acesta este momentul intervenției dascălului, a îndrumătorului, care operează cu „obiectele magice”, metodele didactice. Profesorul știe așadar, să exploreze „pădurea narativă”, selectând strategii optime, să descifreze textul și contextul spre a permite accesul elevilor în hermeneutica literară.

a. Cercul de lectură

Cercul de lectură se constituie într-o activitate captivană, menită să stârnească interesul elevilor pentru lectură. Activitatea cercului își găsește utilitatea pentru elevii de liceu care citesc de plăcere, dar și pentru elevii care încă nu și-au format preferința pentru o categorie de cărți. La primele întâlniri ale cercului se propun cărți interesante care valorifică teme ca: lectura, adolescența, iubirea, călătoria etc. Se discută despre experiențele din domeniul lecturii ale unor personalități din literatură; se propun spre lectură și se prezintă cărți din literatura română sau din cea universală precum: Umbra vântului sau cimitirul cărților uitate, de Carlos Ruiz Zafon, Cartea de nisip, de Jorge Luis Borges, Cărțile care ne-au făcut oameni, volumul îngrijit de Dan C. Mihăilescu, Viață și cărți, de Nicolae Manolescu, Care-i faza cu cititul?, Exuvii, de Simona Popescu, Maitreyi, de Mircea Eliade, Dragostea nu moare, de Maitreyi Devi, Povestea fără sfârșit, a lui Michael Ende, Invitație la vals, de Mihail Drumeș etc. Îndrumați de profesor, două eleve din clasa a X-a F participă la cercul de lectură desfășurat la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în ultima zi de miercuri a fiecărei luni.

În cadrul cercului de lectură, se pot realiza interviul despre lectură  care vizează un schimb de întrebări și răspunsuri:
1. Prin ce te-a atras această carte, care a fost motivația pentru lectura acestei cărți?
2. Care consideri că sunt aspectele ei mai puțin atractive?
3. Care sunt stările pe care le-ai simțit în timpul lecturii?
4. Există vreun personaj cu care te identifici într-un punct anume?
5. Cum ai perceput finalul cărții, a fost un final previzibil, închis/deschis?
6. Care au fost momentele de maximă tensiune în acțiunea cărții?
7. Ce tipuri de conflicte ai descoperit?
8. În ce loc ai preferat să citești această carte ?
9. Te recunoşti în vreunul dintre personaje?
10. Personajele au fost creditabile? De ce?/De ce nu?
11. Care ar fi trei cuvinte care definesc cartea?
12. Ce ce „te-a îmbogățit” această lectură?
13. Care este, în opinia ta, cel mai emoționant moment al cărţii?
14. Cărui coleg i-ar plăcea un astfel de roman?

b. Recenzia de carte

Prin această metodă practică de a promova lectura, elevii sunt îndrumați spre realizarea de recenzii care să promoveze actul lecturii de plăcere.

  • în introducerea recenziei sunt transpuse câteva gânduri personale despre carte, stări emoționante produse de lectură;
  • în continuare, se prezintă ideea generală a cărții, dezvoltarea tematicii acesteia, ilustrată printr-un citat sugestiv, interesant care să stârnească în conștiința receptorului, dorința de a lectura cartea;
  • se prezintă idei fundamentale din carte sau cele care sunt semnificative pentru cititor;
  • se extrag valori comportamentale;
  • se conturează concluzia recenzorului;
  • recenzia se încheie într-un ton emoțional, fiind scrisă într-o manieră personală.

Elevii colegiului își materializează lecturile în recenzii care sunt publicate fie în revista colegiului, fie în antologii realizate cu îndrumarea profesorului. (anexa 6)

c. Concurs de videorecenzii

Este o activitate atractivă și inovativă prin faptul că solicită imaginația elevilor care se angajează într-un demers laborios; caută cel mai ingenios loc pentru a filma videorecenzia: o bibliotecă, cetatea Alba Carolina, un cadru din natură, pădurea sau chiar propria cameră de studiu. Apoi pregătesc o prezentare interesantă și emoționantă despre o carte citită, aleasă de ei. Activitatea se dovedește a fi productivă și prin prisma faptului că elevii din generațiile actuale sunt pasionați de tehnologie, iar realizarea unei videorecenzii nu se mai constituie într-o activitate rutinardă „obligatorie pentru școală”, ci devine prin aceasta cu atât mai provocatoare. Videorecenziile pot fi încărcate pe site-ul concursului/al colegiului, dar și pe rețelele de socializare. Este necesară și evaluarea activității  și recompensa prin premii, diplome sau notă.

d. Jurnalul de lectură

Jurnalul de lectură este un instrument cheie în „defrișarea” contextului receptării unei opere. Pe lângă faptul că este și o modalitate didactică, se constituie și într-o activitate care cuantifică experiența lecturii, dar și reacțiile lectorului, bazate pe cogniții, emoții și atitudini. Este o metodă menită să eficientizeze receptarea textelor autorilor canonici, jurnalul de lectură fiind un mijloc de sistematizare a cunoștințelor dobândite în urma lecturii. Realizarea jurnalului de lectură le permite elevilor să-și reactualizeze acțiunea romanelor studiate la clasă, fiind și o formă de exersare a gândirii creative care ajută în schimburile de opinii între colegi. Jurnalul de lectură este o piesă importantă în portofoliul realizat pentru ora de literatură, constituindu-se într-o proiecție personală a elevului, dar și într-o bază reală în recapitularea prozei pentru bacalaureat și, implicit, într-o formă de evaluare. Componența unui jurnal de lectură ar trebuie să aibă în vedere:

  • lista cărților lecturate: autor, titlu, număr de pagini;
  • note de lectură sub formă de citate, fragmente importante/preferate;
  • comentarii personale în urma încheierii lecturii;
  • întrebări iscate pe marginea cărții citite;
  • o pagină liberă în care se vor consemna opiniile colegilor sau ale profesorului despre carte;
  • o scurtă prezentare a personajelor preferate;
  • dileme apărute în urma lecturii;

În structura unui jurnal de lectură s-ar putea regăsi observații personale, comentarii, idei însoțite de motivări sau argumentări precum:

– Cartea mi-a stârnit sentimente de ….
– Ceea ce impresionează este faptul că …
– Lectura m-a determinat să-mi amintesc că …
– Cartea seamănă ca ideatică cu …
– Găsesc că un moment emoționant a fost atunci când …
– O scenă antologică pentru viziunea autorului este …
– Dacă aș fi fost scriitorul acestei opere, aș fi modificat partea în care …

e. Proiectul educativ

Proiectul educativ este o activitate care își află funcționalitatea ca demers extrașcolar care vine în prelungirea activității didactice, prin propunerea unor activității inedite de tipul: concurs școlar, prezentare a creațiilor elevilor, teatru, prezentare de eseuri, expoziție de desene, de fotografie etc. Printre obiectivele majore ale proiectelor educative inițiate se numără: dezvoltarea creativității, cultivarea plăcerii de a citi şi conştientizarea importanţei pe care o are lectura în construirea şi desăvârşirea personalităţii elevului, formarea unor deprinderi de analiză și valorizare a operei literare, încurajarea actelor de creație, îmbogățirea orizontului cultural (valorizat în exemplificările textului argumentativ din subiectul I pentru bacalaureat), dezvoltarea unei relaționări eficiente cu colegii și exersarea comunicării în fața unui public, o modalitate optimă de a învinge timiditatea și a dobândi creșterea stimei de sine.

Proiectele educative se desfășoară sub inițiativa și îndrumarea profesorului de limba și literatura română și valorifică domenii variate: literatura română, literatura universală, mitologie, filozofie, muzică, desen, istorie, știință. Pentru exemplificare: proiectul educativ „Ipostazele femeii în literatura română și universală” (anexa 8), proiectul educativ „Cartea de pe noptieră”, proiectul educativ de stimulare a lecturii „Eu, cititorul…”, proiectul educativ  „Fantasticul și literatura SF”, proiectul transdisciplinar „Drumul artiștilor spre Meka lecturii”.

f. Manualul școlar

Aceste modalități de stimulare a interesului pentru lectură pot seconda cu succes orele de limba și literatura română, contribuind la ameliorarea activităților hermeneutice, vizând textul literar. În acest fel atât textul, cât și contextul se lasă descoperite. Cel mai important demers de stimulare a lecturii se realizează însă în cadrul orelor de literatură, încă din clasa a IX-a, cu prilejul studierii temelor literare, când profesorul selectează texte fascinante pentru a stârni motivația pentru învățare și interesul pentru actul deschis al lecturii. În sprijinul demersului didactic, manualul ales de profesor – Manualul de limba și literatura română standard, de la editura Paralela 45 – propune o modalitate de învățare integrată, atât inter, cât și transdisciplinară, axată pe competențele de comunicare necesare dezvoltării elevului.

Manualul conține texte cu ecou cultural puternic chiar și în epoca modernă, fapt apreciat de elevii care sunt astfel incitați la o lectură activă și conștientă. În selectarea manualului, s-a avut în vedere beneficiul de a trata temele literare cu extensii înspre celelalte arte, fapt care contribuie substanțial la formarea preferințelor literare și culturale ale elevilor. Textele se caracterizează prin complexitate și diversitatea autorilor selectați având în vedere programa școlară, dar și producțiile literare sau culturale ale literaturii universale, beneficiu important în creșterea orizontului cultural al elevului. Mai mult, manualul ales oferă posibilitatea elevilor de a-și realiza un portofoliu individual, în format electronic, logându-se pe site-ul Qvis.ro. Realizarea acestui portofoliu electronic poate deveni o formă de evaluare, cuantificată în credite care se pot transforma cu ușurință în note acordate la finalul semestrului. Creațiile, producțiile de orice tip ale elevilor își găsesc loc pe acest site, oferind elevilor posibilitatea de a-și face cunoscute creațiile și altor elevi, prieteni sau colegi, interesați de creația literară.

Manualul ales răspunde exigențelor didacticii moderne întrucât evită standardizarea și adoptă strategii moderne de comunicare și informare.
Un exemplu de activitate propusă în paginile manualului școlar, se regăsește în capitolul dedicat studiului lumilor fantastice, devenit preferatul elevilor, prin faptul că elevii află în textele de sorginte fantastică, „hrana” pe care o oferă fantasticul, o lume utopică, populată de mistere, în care poți „locui” pentru un timp. Mai mulți elevi și-au exprimat părerea că clasa a IX-a a fost importantă întrucât i-a provocat să citescă din diverse domenii (fetele au recunoscut preferința pentru cărțile de dragoste, deci pentru tema iubirii, în vreme ce băieții și-au manifestat interesul pentru fantastic). Un text decisiv în declanșarea dorinței de a citi creații fantastice, a fost povestirea Cartea de nisip, a lui Jorge Luis Borges, un text plin de simboluri: cartea vrăjită, nisipul, infinitul, biblioteca, pădurea, labirintul etc. Activitatea realizată a constat într-o întâlnire „de gradul zero” cu profesorul, colegii și, desigur, lumea fantastică a lui Borges. La începutul activității, interesul a fost orientat înspre relaționarea categoriei estetice a fantasticului cu arta prin simbolistica tabloului Bibliotecarul, al pictorului italian Giuseppe Archimboldo. Întâlnirea s-a bazat pe dialogul deschis și a avut în vedere aflarea răspunsurilor elevilor la diverse întrebări printre care:

a. Împărtășește-ți opinia despre cuvintele lui Stéphane Mallarmé: „Lumea există pentru a ajunge într-o Carte”, rapotându-te la textul lui Borges.
b. Realizați o scurtă dezbatere pornind de la moțiunea: Cartea de Nisip – carte sacră sau carte diabolică?
c. Găsești vreo legătură a textului cu realitatea?
d. Imaginează-ți că ești chiar tu Alesul, cel care a găsit Cartea de Nisip în subsolul bibliotecii. Descrie modalitatea ta de acțiune!

Sugestie de lectură: Cartea-Iad de Carlo Frabetti, 2002

 

prof. Marinela Adriana Marincaș

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/marinela.marincas

Articole asemănătoare