Modalități de îmbogățire a experienței senzoriale a copiilor prin activitățile din grădiniță

Exersarea și dezvoltarea organelor de simț trebuie să înceapă de la cea mai fragedă vârstă deoarece este „unanim recunoscut faptul ca perioada de 3-6 ani din viața copilului lasă cele mai profunde urme asupra personalității în devenire, deoarece aceasta este perioada receptivității, sensibilității, motricității și a flexibilității psihice din cele mai pronunțate. Aceasta este perioada în care influențele externe lasă cele mai durabile urme, în care se constituie premisele personalității, se așază bazele ”eului” cognitiv, afectiv, motivațional și volitiv-caracterial.”

„Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate face el singur.” Maria Montessori

La vârsta preșcolară dezvoltarea senzorială este una din cele mai importante laturi, datorită progreselor remarcabile pe care le face copilul în acest domeniu pe toate planurile și în toate perioadele de dezvoltare. Copiii zilelor noastre sunt confruntați în diferite situații și fenomene complexe ale căror efecte le suscită curiozitatea, spiritul de investigație, de cercetare,

Acest interes trebuie stimulat prin multiple activități în care copiii să nu fie spectatori sau recepționeri de informații, ci descoperitori ai unor adevăruri. Bazându-ne pe aceasta am urmărit antrenarea copiilor în cunoașterea realității obiective, acordând o deosebită atenție creșterii sensibilității analizatorilor, întrucât e deosebit de important și util pentru copil primirea numeroaselor informații prin cât mai multe canale, prin antrenarea a cât mai mulți analizatori, în scopul cunoașterii exacte a realității obiective.

Pornind de la considerentul că dezvoltarea senzorială are o importanță deosebită la vârsta preșcolară am organizat o acțiune experimentală pe parcursul a doi ani școlari cu un număr de 31 de copii constituiți în 2 grupe ( grupa experimentală și grupa de control).

Pornind de la ideile teoretice si practice exprimate în literatura de specialitate cu privire la dezvoltarea senzorială, la posibilitatea stimulării pragului senzorial, precum și de la unele constatări descoperite în  achizițiile copiilor, mi-am propus să urmăresc următoarele obiective:

a) să stabilesc dacă există sau nu diferențe în ceea ce privește dezvoltarea senzorială la cele doua subgrupe de copii A și B care constituie lotul experimental;
b) să identific care este contribuția activităților comune, a jocurilor și exercițiiore senzoriale în exersarea și dezvoltarea analizatorilor antrenați în cunoașterea științifică a lumii înconjurătoare, posibilitatea stimulării sensibilității diferiților analizatori și ridicarea pragului senzorial prin utilizarea unor metode active și procedee didactice moderne;
c) să verific dacă mijloacele și metodele de influențare au avut eficiență în îmbogățirea experienței senzoriale;

Mi-am propus ca, printr-o varietate de activități, să impulsionez dezvoltarea senzorială cu scopul de a releva în condiții obișnuite ale procesului de învățământ valoarea educativă a unor mijloace și metode care să  ducă la maturizarea psiho-motrică și psiho-fizică a preșcolarilor în vederea integrării lor cu ușurință în activitatea de tip școlar.

Metodele fundamentale utilizate au fost: observația, convorbirea, metoda experimentală.

Experimentul s-a desfășurat în trei etape: etapa I- experimentul de constatare; etapa a II-a – experimentul formativ; etapa a III-a – experimentul de control.

Experimentul de constatare a fost efectuat printr-o investigație asupra nivelului de dezvoltare senzorială a subiecților  realizat prin intermediul evaluării inițiale.

Metode utilizate în această primă etapă au fost: studierea consemnărilor făcute în caietul de observații psiho-pedagogice a subiecților, precum și organizarea de jocuri și activități alese, activități în grup de bază, activități  distractive, plimbări, vizite, excursii. Acestea s-au făcut cu scopul de a cunoaște stadiul de dezvoltare a diferiților analizatori și diferențele individuale care se remarcă în ceea ce privește dezvoltarea senzorială. Totalitate datelor înregistrate asupra comportamentului verbal și acțional al copiilor în diferite situații au constituit indicații reprezentative, concludente asupra fiecărui copil, educatoarea având o viziune clară asupra direcțiilor în care trebuie să acționeze pentru corectare, dezvoltare și perfecționare.

Observațiile înregistrate în cadrul celor patru tipuri de activități specifice alternativei Plan Jena: Joc, Conversație, Lucru și Serbare, au fost constate deficiențe în ceea ce privește motricitatea, dezvoltarea analizatorilor vizual, auditiv, tactil, kinestezic, gustativ și olfactiv.

În ceea ce privește dezvoltarea motricității am constatat că la unii copii, și în special la cei noi veniți, sunt prezente fenomene de stângăcie, de neîndemânare ca: mișcarea degetelor (greoaie, nediferențiată); mișcări ample ale brațelor, ale corpului în spațiu (nu se pot coordona); mișcări alternative (nu-și pot coordona bine brațele cu picioarele); echilibru (nu are stabilitate); în timpul efectuării mișcării fie că au mișcări rigide, lente, fie că au mișcări aritmice.

În mișcările senzo-motrice, auditive și vizuale am constatat că sunt cazuri când copiii nu pot urmări, percepe sau reda corect diferențele dintre elemente grafice în desen sau unele modele mai complicate in jocurile de construcție, modelaj, activități de educație plastică, desen, pictură, nu pot transpune comanda verbală în acțiune- rețin incorect succesiunea operațiilor de îndeplinit, nu cunosc uneori culorile, nu determină corect însușirile dimensionale ale obiectelor și unele proprietăți ale acestora. Deficiențe s-au semnalat la desen, activități practice la copiii cu lateralizare pe stânga,  nu-și coordonează mișcările mână-ochi-picior.

Cu privire la dezvoltarea sensibilității auditive am constatat deficiențe în redarea ritmului unor cântece și jocuri de mișcare, a interpretării lor, redarea lor prea tare, lipsa de acuratețe a sunetelor emise, respirație încordată la mijlocul cuvintelor, pronunție neclară a textului cântecului.

Dezvoltarea sensibilității gustative și olfactive este slabă, ei remarcă cu greu gustul și mirosul unor alimente cunoscute, nu știu să le diferențieze, să le denumească și să le clasifice în funcție de gust și miros, aceste deficiențe au fost constatate pe parcursul activităților.

Pentru determinarea dezvoltării analizatorului vizual, auditiv, tactil, kinestezic, olfactiv sau gustativ s-au dat copiilor patru probe prin care s-au verificat:

  • particularitățile perceperii culorilor de bază (roșu, galben, albastru, verde, etc);
  • particularitățile perceperii formelor geometrice(pătrat,dreptunghi,rotund, triughi);
  • însușirile dimensionale a obiectelor ca mărimi: lungimi, grosimi, înălțimi, lățimi;
  • sensibilitățile tactile a percepției durității, asperității și temperaturii.

În cadrul primei probe, am verificat dacă copiii cunosc culorile de bază, dacă denumesc corect și dacă raportează corect cuvântul la culoarea respectivă, constatându-se confuzii între culori verde cu albastru, galbenul cu albul, albastru cu violet. De asemenea, se remarcă o slabă posibilitate de diferențiere a nuanțelor în vorbire, nu folosesc întotdeauna cuvintele corespunzătoare cu denumirea culorii percepute, aceasta denotând că legătura dintre cuvinte și culorile respective nu sunt suficient diferențiate și consolidate.

La proba a doua, am verificat particularitatea perceperii formelor geometrice, asocierea lor cu figurile geometrice mai mari, precum și cu unele obiecte. Am constatat că dreptunghiul este confundat cu pătratul sau invers, triunghiul este denumit cu destulă greutate.

Pentru determinarea însușirilor dimensionale ale obiectelor ca: mărimi, lungimi, înălțimi am efectuat o probă sub forma de joc ”Spune-mi cum sunt!”, punând la dispoziția copiilor obiecte în miniatură de diferite dimensiuni. Am constatat că mărimile sunt bine precizate, dar în ceea ce privește lungimile, grosimile, lățimile la unii copii se constată confuzii, ei reușind să redea cu greutate- mai ales când materialul era bogat și prezenta mici diferențe.

Pentru determinarea sensibilității tactile, a perceperii durității, asperității și temperaturii a cerut copiilor să clasifice materialele după diferite criterii, constatând ca subiecții determină cu ușurință duritatea, temperatura și greutatea.
În urma constatărilor făcute am căutat ca în cadrul experimentelor formative să influențez dezvoltarea senzorială prin organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ sistematic, căutând să introduc unele modalități noi, asigurând un colorit afectiv, unele trăiri emoționale intense, să antrenez cât mai mulți analizatori în cunoașterea realității obiective.

Am insistat în mod deosebit asupra dezvoltării proceselor de cunoaștere- senzații, percepții, reprezentări- deoarece întreaga evoluție intelectuală a copilului este condiționată de acestea, de bogăția și de claritatea lor, acordând o mai mare atenție activităților ce vizau acest aspect, selecționând cu atenție metodele și procedeele, conținutul, spre a stimula prin mijloace adecvate dezvoltarea maximă a analizatorilor.     Varietatea și diversitatea activităților desfășurate cu copiii au oferit acestora largi posibilități de dezvoltare a acuității analizatorilor.

În acest sens am diversificat  activitățile de observare, cum ar fi: ”Mărul și para”, ”Portocala, lămâia, kiwi”,  ”Roșia și ardeiul” ”Varza și conopida” Zahărul și sarea”, copiii au avut posibilitatea să perceapă culoarea, forma, mărimea, mirosul, gustul, antrenându-și astfel tot mai mulți analizatori. În scopul precizării și consolidării noțiunilor cunoscute am organizat jocul senzorial ”Magazinul cu fructe”, unde copiii aveau sarcina să le clasifice după mărime, formă, culoare, gust, miros. Astfel de jocuri senzoriale de clasificare și reconstituire, asociere au fost organizate la sfârșitul activităților de observare, permițându-le acestora autocontrolul.

În cadrul activităților de lectură după imagini, pe lângă aspectele care vizau dezvoltarea senzorială, în încheierea lor ca parte aplicativă, am organizat jocuri de atenție, de memorie vizuală, reconstituiri logice, jocuri de siluete, în funcție de conținutul tabloului.

Jocurile și exercițiile senzoriale organizate în cadrul etapei de dimineață constituie mijloace deosebit de importante de exersare senzorială. Am  acordat o atenție deosebită acestor jocuri și în special materialului pus la dispoziția copilului, el îndeplinind reale calități în ce privește coloritul, consistența, dimensiunile, pentru a suscita curiozitatea copiilor. Am constatat că reușita jocurilor senzoriale este condiționată în mare măsură de felul în care educatoarea îndrumă copiii în folosirea adecvată a materialului didactic, în descoperirea însușirilor caracteristice, prin tehnicile corespunzătoare de investigare și cercetare care trebuie să fie foarte bine cunoscute de către copii.

O importanță deosebită am acordat observărilor spontane făcute cu ocazia plimbărilor excursiilor, întrucât am constatat că natura oferă imense posibilități de exersare, de dezvoltare a diferiților analizatori. Cu această ocazie, copiii  au avut posibilitatea să observe minunata îmbinare a culorilor, au fost impresionați de mărimea naturală a viețuitoarelor (pisica, broască, insecte), diferite animale domestice întâlnite cu prilejul vizitelor, de grosimea și mărimea copacilor, au pipăit coaja acestora, constatând că la unii copaci aceasta  era netedă, iar la alții zgrunțuroasă. Au observat forma și mărimea frunzelor, conturul acestora, stabilind asemănări și deosebiri, apoi clasificându-le după criteriile percepute.

Pentru stimularea analizatorului auditiv, copiii au sesizat și au ascultat ciripitul păsărelelor, târâitul greierului, zumzetul albinii, foșnetul frunzelor verzi și uscate, au ascultat glasul diferitelor animale, păsări, zgomotul produs de diferite mijloace de transport, perfecționându-se astfel analizatorul auditiv. Cât privește stimularea analizatorului olfactiv, am cerut copiilor să miroasă flori, fructe, frunze verzi și frunze uscate, să sesizeze mirosul naturii după ploaie.

Observările spontane au reprezentat mijloace eficiente de pregătirea capacității copiilor de a ordona și clasifica elementele naturii în jurul unor teme, a condus cu ușurință spre generalizări concrete în cadrul  activităților comune cu întreaga grupă de copii.

În cadrul activităților, a jocurilor și exercițiilor senzoriale desfășurate în experimentul nostru am îmbinat metodele clasice cu cele moderne în obținerea unor rezultate cât mai eficiente, îmbinând eforturile educatoarei cu ale copiilor într-o muncă activă, creatoare în favoarea acestora. În cadrul experimentului de control pentru a determina dezvoltarea și perfecționarea analizatorilor (vizual, tactil, kinestezic, olfactiv) am verificat nivelul atins de fiecare subiect sub aspectul dezvoltării senzoriale, iar datele au fost consemnate  în raport cu obiectivele urmărite.

Sub aspectul dezvoltării cromatice a perceperii culorilor de bază din analiza rezultatelor reiese ca subiecții cunosc  culorile de bază cu ușurință, chiar și nuanțele, le denumesc corect, știu raporta cuvântul la culoare. S-au depistat cu această ocazie și unele carențe-anomalii vizuale ca: miopie, astigmatism, acești copii fiind îndreptați spre consult medical.

Prin proba dată pentru perceperea corectă a formelor geometrice și a însușirilor de mărime, grosime, numai pe baza simțului tactil reiese ca subiecții cunosc foarte bine formele geometrice cu toate criteriile lor în procentaje foarte mari.

În ceea ce privește perceperea mărimilor și a însușirilor dimensionale printr-o probă numită de mine ”de contrarii” am constatat că întreg lotul de copii remarcă lungimile, grosimile, lățimile în procentaje de 100%. În ce privește dezvoltarea sensibilității tactile prin probele date am constatat că toți copiii recunosc cu ajutorul analizatorilor însușirile obiectelor.

În concluzie, pot afirma că dezvoltarea bazei senzoriale la copii de vârstă preșcolară este de o deosebită importanță ținând cont de faptul că între 3 și 6 ani are loc o creștere considerabilă a acuității organelor de simț, evoluția intelectuală copilului depinzând în foarte mare măsură de dezvoltarea acestei baze senzoriale. În urma aplicării creatoare a curriculumului și a practicării jocurilor și exercițiilor senzoriale, diferențele, individuale în ceea ce privește dezvoltarea senzorială au fost reduse simțitor: activitățile în grup de bază, jocurile și exercițiile senzoriale, plimbările, excursiile organizate și desfășurate cu responsabilitate au contribuit la exersarea analizatorilor antrenați în cunoașterea adecvată a lumii înconjurătoare, făcând posibilă antrenarea diferiților analizatori și ridicarea pragului senzorial, mijloacele și metodele de influențare având o eficiență deosebită în îmbogățirea experienței senzoriale a copiilor.

Experimentul efectuat a demonstrat că întreaga  gamă de exerciții și jocuri senzoriale organizate au avut o contribuție pozitivă la dezvoltarea copiilor prin creșterea acuității senzoriale, prin verbalizarea mai nuanțată, cât și prin dezvoltarea spiritului de investigație.

Bibliografie:
Berescu, Antonia –  „Jocuri didactice pentru grădiniţele de copii”, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1976.
Barcan Ţicaliuc,Eugenia, „Exerciţii şi jocuri pentru preşcolari”, Editura sport – Turism, Bucureşti, 1975.
Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), M.E.C.-2008;
Dima, Silvia – „Antologie – Jocuri”, volumul II, Editura Coresi, Bucureşti, 1993.
Iftime, Gheorghe, „Jocuri logice pentru preşcolari şi şcolari mici”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
logokids.ro/educarea-senzoriala/
www.romedic.ro/psiholog-anghelmariana/articol/17414

 

prof. Elena-Rodica Chelariu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/elena.chelariu

Articole asemănătoare