Sistemul educațional contemporan se află într-un proces continuu de transformare, determinat de schimbări curriculare, cerințe crescute privind performanța școlară și necesitatea adaptării la nevoile diverse ale elevilor. În acest context, cadrele didactice se confruntă cu multiple provocări profesionale: presiunea rezultatelor, sarcini administrative suplimentare, integrarea tehnologiei și necesitatea dezvoltării permanente a competențelor didactice.
1. Contextul educațional și rolul leadershipului școlar
Leadershipul școlar modern nu mai poate fi redus la coordonarea administrativă a activităților, ci presupune asumarea unui rol formativ și strategic, orientat spre sprijinirea și valorizarea resursei umane. Dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice devine astfel o responsabilitate instituțională, susținută prin politici și practici manageriale coerente.
2. Mentoratul și coachingul – repere conceptuale în leadership educațional
Mentoratul și coachingul sunt două strategii complementare utilizate în managementul resursei umane, cu relevanță crescută în domeniul educației. Mentoratul vizează sprijinul profesional pe termen mediu și lung, facilitând integrarea cadrelor didactice, transferul de experiență și dezvoltarea competențelor pedagogice. Coachingul, în schimb, se concentrează pe clarificarea obiectivelor, reflecția asupra practicii profesionale și dezvoltarea autonomiei și responsabilității individuale.
În leadershipul educațional, aceste instrumente depășesc rolul de suport punctual și devin mecanisme strategice de dezvoltare organizațională. Prin mentorat și coaching, conducerea școlii creează contexte de învățare profesională, feedback structurat și colaborare, contribuind la consolidarea unei culturi organizaționale bazate pe încredere și învățare continuă.
3. Premisele implementării unui program instituțional de mentorat și coaching
Implementarea unui program instituțional de mentorat și coaching pornește de la analiza nevoilor reale ale cadrelor didactice și de la specificul organizațional al unității de învățământ. În cadrul școlii analizate, s-au identificat nevoi precum sprijinirea cadrelor didactice debutante, uniformizarea practicilor pedagogice, îmbunătățirea evaluării formative și consolidarea colaborării profesionale.
Programul a fost corelat cu documentele strategice ale instituției (plan managerial, proiect de dezvoltare instituțională, regulamente interne) și a beneficiat de susținerea conducerii, care a asumat rolul de facilitator al dezvoltării profesionale. Premisa de bază a fost aceea că investiția în dezvoltarea cadrelor didactice are un impact direct asupra calității actului educațional și asupra climatului școlar.
4. Model de mentorat și coaching aplicat în unitatea de învățământ
Modelul implementat a avut ca obiectiv general creșterea calității activității didactice și consolidarea culturii colaborative la nivelul școlii. Programul a fost structurat pe etape clare – inițiere, implementare și evaluare – și a inclus activități de mentorat pedagogic și coaching profesional.
Activitățile desfășurate au cuprins observații la clasă, feedback structurat, analiză de lecție, reflecție ghidată, sesiuni de coaching axate pe stabilirea obiectivelor profesionale și gestionarea situațiilor dificile, precum și activități colaborative la nivelul catedrelor. Accentul a fost pus pe dezvoltarea autonomiei profesionale, pe reflecția asupra propriei practici și pe asumarea responsabilității pentru dezvoltarea profesională continuă.
5. Impactul asupra dezvoltării profesionale și culturii organizaționale
Implementarea programului de mentorat și coaching a generat efecte pozitive atât la nivel individual, cât și la nivel organizațional. Cadrele didactice au manifestat o creștere a încrederii profesionale, o mai bună capacitate de autoevaluare și o deschidere sporită către colaborare și schimb de bune practici. De asemenea, s-a observat o îmbunătățire a coerenței abordărilor pedagogice și a comunicării profesionale.
La nivel instituțional, programul a contribuit la consolidarea unei culturi organizaționale bazate pe sprijin reciproc, învățare continuă și valorizarea resursei umane. Mentoratul și coachingul s-au dovedit a fi instrumente eficiente de leadership educațional, cu impact asupra climatului școlar și asupra calității procesului instructiv-educativ.
6. Concluzii
Mentoratul și coachingul reprezintă instrumente esențiale ale leadershipului educațional modern, cu impact direct asupra dezvoltării profesionale a cadrelor didactice și asupra performanței școlare. Integrarea lor coerentă în managementul instituțional favorizează crearea unui mediu profesional sigur, reflexiv și orientat spre performanță sustenabilă.
Modelul prezentat în acest articol a fost dezvoltat și structurat în cadrul programului de formare „Leadership și Management Performant în Educație – Edu – Lider”, care a pus accent pe reflecție managerială, dezvoltare personală și aplicabilitate instituțională. Competențele dobândite în cadrul acestui program au contribuit la proiectarea unor strategii eficiente de management al resursei umane, adaptate nevoilor reale ale organizației școlare.
Prin caracterul său aplicativ, acest model poate constitui un reper util pentru alte unități de învățământ interesate de consolidarea leadershipului educațional și de dezvoltarea unei culturi organizaționale centrate pe oameni, colaborare și calitate educațională.
Bibliografie
Bolam, R. (2004). Professional development and professionalism. London: Sage Publications.
Bush, T. (2011). Theories of Educational Leadership and Management. London: Sage.
Fullan, M. (2014). The Principal: Three Keys to Maximizing Impact. San Francisco: Jossey-Bass.
Hargreaves, A., & Fullan, M. (2012). Professional Capital: Transforming Teaching in Every School. New York: Teachers College Press.
Knight, J. (2018). The Impact Cycle: What Instructional Coaches Should Do to Foster Powerful Improvements in Teaching. Thousand Oaks, CA: Corwin.
OECD. (2019). A Flying Start: Improving Initial Teacher Preparation Systems. Paris: OECD Publishing.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.
Pânișoară, I.-O. (2015). Managementul resurselor umane. Iași: Polirom.
Pânișoară, G., & Pânișoară, I.-O. (2016). Motivația eficientă. Iași: Polirom.
Schön, D. A. (1983). The Reflective Practitioner. New York: Basic Books.