Proiectul reprezintă o metodă educațională complexă, individuală sau colectivă, care se desfășoară în trei etape principale: începe în sala de clasă prin definirea și înțelegerea clară a obiectivelor; continuă în afara școlii pe o durată predeterminată, cu consultări periodice cu profesorul și documentare suplimentară; se finalizează prin prezentare în cadrul clasei sau în contexte mai ample precum cercuri științifice, simpozioane, expoziții, concursuri sau sesiuni de comunicări.
În contextul pedagogiei moderne „proiective”, proiectul este conceput ca o cercetare orientată spre un scop specific, combinând cunoștințele teoretice cu activitatea practică. Metoda proiectului (Project method) reprezintă o abordare comprehensivă a organizării procesului educațional, unde materiile sunt structurate în jurul unor proiecte apropiate de centrele de interes ale elevilor, și nu pe discipline tradiționale. Prin această metodă, elevii rezolvă probleme autentice din viața reală, dobândind atât cunoștințe, cât și competențe practice valoroase.
Proiectul constituie o manifestare a creativității individuale, plasând elevul în centrul unui proces care îl stimulează nu doar să conceptualizeze, ci și să implementeze practic ideile, identificând resursele și mijloacele necesare. Astfel conceput, proiectul devine o formă a „învățării prin descoperire”, implicând cercetare, activități în teren, formulare de ipoteze, experimente de laborator, dezvoltare și verificare de soluții, și formulare de concluzii. Elevul este încurajat să cerceteze, să reflecteze și să planifice acțiuni concrete. Realizarea proiectului consolidează responsabilitatea și contribuie la dezvoltarea și rafinarea gândirii proiective.
În contextul disciplinei de Biologie, proiectele pot îmbrăca forme diverse, în funcție de tipul activității, complexitatea temei și vârsta elevilor. Exemple de proiecte includ:
- Investigații în mediul natural
- Colectarea de materiale locale pentru muzeul școlii
- Realizarea de colecții tematice (dosare bibliografice, ierbare, insectare)
- Crearea de materiale didactice, machete, modele și dispozitive pentru laboratoarele școlare
- Cercetări teoretice bazate pe documentare extinsă
- Proiecte practice (grădinărit, creșterea animalelor, arhitectură peisagistică)
- Acțiuni ecologice pentru protecția mediului
Tipuri de proiecte:
- proiecte de tip constructiv – elevii îşi propun să producă, să construiască ceva (ierbar, insectar, diferite colecţii, acvariu);
- proiecte de tip problemă – elevii se confruntă cu o problemă pe care încearcă să o rezolve;
- proiecte de grup – elevii lucrează în grup pentru realizarea proiectului; are la bază învăţarea prin cooperare;
- proiecte de tip învăţare – realizarea unor experimente.
Proiectul se distinge ca o metodă globală şi cu caracter de interdisciplinaritate, stimulând personalitatea în curs de formare a celor instruiţi (Ianovici & Frenț, 2009).
Un exemplu de proiect de cercetare este „Jurnalul unei plante”, descris în cele ce urmează.
O variantă de lecţie utilizată în activitatea didactică, la clasa a VII a, a fost lecţia de evaluare, bazată pe evaluarea proiectului de cercetare „Jurnalul unei plante”, proiect desfăşurat în perioada martie-iunie.
Competențele generale şi specifice vizate au fost:
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor cu instrumente și metode științifice:
1.1.Sistematizarea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme, utilizate ca surse pentru explorarea unor sisteme biologice, a unor procese și fenomene;
1.2.Realizarea independentă a unor activități de investigare pe baza unor fișe de lucru elaborate de elev;
1.3. Asumarea de roluri în cadrul echipei pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.
2. Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale:
2.1. Interpretarea contextualizată a informațiilor științifice;
2.2. Expunerea, în cadrul unui grup, a informațiilor prezentate sub formă de modele, grafice, texte, produse artistice, cu mijloace TIC, utilizând adecvat terminologia specifică biologiei.
3. Rezolvarea unor situații problemă din lumea vie pe baza gândirii logice și a creativității:
3.1. Realizarea unor modele ale sistemelor biologice;
3.2. Elaborarea unor algoritmi pentru realizarea unei investigații.
4. Manifestarea unui stil de viață sănătos într-un mediu natural propice vieții.
4.2. Interpretarea relațiilor dintre propriul comportament și starea de sănătate.
Obiectivele operaţionale ale lecţiei sunt:
- să realizeze colaj/ filmuleţ/ prezentare power point/prezentare google cu imagini care surprind creşterea plantei pe săptămâni;
- să descrie planta precizând alcătuirea corpului – rădăcina, tulpină, frunză, floare, fruct, sămânţa;
- să precizeze importanța plantei în ecosistem;
- să enumere factorii de mediu care au influenţat creşterea şi dezvoltarea plantei.
Metodele didactice utilizate sunt: conversaţia euristică, problematizarea, observația, investigaţia în grup, proiectul de cercetare, învăţarea prin cooperare.
În perioada martie-iunie elevii au realizat îngrijirea plantelor, au completat fișa de observaţie, graficul de creştere, de asemenea au fotografiat plantele în fiecare săptămână. La sfârşitul etapei de investigaţie în grup au realizat un power point/prezentare google/filmuleţ care prezintă evoluţia creşterii și dezvoltării plantei. Acest material a fost încărcat pe platforma google classroom şi prezentat în cadrul lecţiei de evaluare.
O altă activitate realizată în cadrul lecţiei de evaluare a constat în prezentarea „Jurnalului unei plante” care conține: fișa de observaţie, graficul de creştere, importanța speciei în ecosistem, factorii de mediu care au influenţat creşterea şi dezvoltarea plantei, descrierea speciei (alcătuirea corpului – rădăcina, tulpină, frunză, floare, fruct, sămânţa).
Bibliografie
1. *** Programa şcolară aprobată prin OMEN Nr. 3393/28.02.2017
2. Ianovici N., Frenț A. (2009). Curs de Didactica Biologiei. Timișoara: Editura Mirton