Autocontrolul reprezintă una dintre cele mai importante abilități socio-emoționale pe care copiii trebuie să le dezvolte pentru a putea funcționa armonios în societate. Această competență le permite să-și gestioneze impulsurile, să-și regleze emoțiile intense și să-și adapteze comportamentul în funcție de cerințele situaționale și normele sociale. Deficitele de autocontrol sunt frecvent asociate cu manifestări de violență și agresivitate, comportamente care pot afecta negativ atât dezvoltarea personală a copilului, cât și relațiile sale cu ceilalți.
În contextul unei societăți în care stimulii sunt din ce în ce mai numeroși și mai intenși, iar frustrarea și impulsivitatea par să fie în creștere, dezvoltarea capacității de autocontrol devine o prioritate educațională. Cercetările în domeniul psihologiei dezvoltării arată că abilitățile de autocontrol formate în copilărie reprezintă predictori puternici ai succesului academic, profesional și social în viața adultă. Mai mult, aceste abilități nu sunt înnăscute, ci pot fi cultivate și dezvoltate prin intervenții educaționale adecvate.
Jocurile și activitățile structurate reprezintă instrumente eficiente în antrenarea autocontrolului la copii, oferind contexte motivante și sigure în care aceștia pot exersa gestionarea emoțiilor, respectarea regulilor, cooperarea și rezolvarea non-violentă a conflictelor. Prin natura lor interactivă și plăcută, jocurile facilitează învățarea experiențială și transferul abilităților dobândite în situații reale de viață.
Prezentăm în continuare o serie de jocuri și activități care vizează dezvoltarea diferitelor componente ale autocontrolului, de la controlul fizic și al forței, la gestionarea emoțiilor și dezvoltarea empatiei. Aceste jocuri pot fi implementate atât în context educațional formal, cât și în cadrul activităților informale sau în mediul familial.
1. Pierzi, dacă împingi!
Competență generală: Dezvoltarea abilităților emoționale și sociale.
Competențe specifice: Formarea propriului spațiu și respectarea spațiului personal de joc al partenerului, controlul și autocontrolul mișcărilor și forței pentru a atinge obiectivul.
Obiective:
Să-și formeze propriul spațiu și să respecte spațiul personal al partenerului de joc
Să-și dezechilibreze partenerul prin menținerea calmului și a forței
Să-și identifice controlul și autocontrolul mișcărilor și forței.
Desfășurare: Doi copii stau față în față, de o parte și de alta unei linii trase pe pământ. Ei se împing unul pe celălalt cu mâinile palmă pe palmă fără a intimida adversarul prin alte mijloace. Ei nu au voie să treacă cu picioarele peste linie. Cel care calcă pe linie sau trece peste ea este descalificat.
2. Exprimarea emoțiilor
Competență generală: Dezvoltarea abilităților emoționale și sociale.
Competențe specifice: Analizarea stereotipurilor de gen în exprimarea verbală a emoțiilor.
Obiective:
Să identifice stereotipurile de gen
Să analizeze rolul stereotipurilor de gen în exprimarea verbală a emoțiilor
Să analizeze relația dintre normele de gen și sănătatea emoțională.
Desfășurare: Copiii sunt împărțiți pe grupe. Primesc sarcina să noteze cum influențează genul exprimarea emoțională la fete și la băieți. Fiecare grup prezintă răspunsurile și normele de gen care cresc probabilitatea adoptării comportamentelor de risc la fete și la băieți.
3. Parașuta
Competență generală: Respectarea regulilor și exersarea comportamentelor aferente lor.
Competențe specifice: Dezvoltarea cooperării între copii prin urmărirea mișcărilor celorlalți, dezvoltarea atenției și formarea autocontrolului propriilor mișcări și forțe.
Obiective:
Să coopereze între ei urmărind mișcările celorlalți
Să-și dezvolte atenția și să-și formeze autocontrolul propriilor mișcări și forțe.
Desfășurare: 4-5-6 copii țin cu mâinile marginea unui material întins în formă de cerc care are o minge sau mai multe mingi confecționate din burete sau plastic, poziționate în centru, numită parașută. Mingea/mingile trebuie menținută/e în mijloc coborând și ridicând pânza la momentul potrivit.
4. Merge șenila!
Competență generală: Familiarizarea cu conținutul regulilor și respectarea lor.
Competențe specifice: Cooperarea cu partenerii de joc, dezvoltarea încrederii în sine, încrederii în ceilalți, dezvoltarea autocontrolului și echilibrului.
Obiective:
Să coopereze cu partenerii de joc
Să-și dezvolte încrederea în sine și încrederea în ceilalți
Să-și dezvolte autocontrolul și echilibrul.
Desfășurare: 3-5 copii sunt așezați în rând, unul după celălalt. Ei calcă pe o pânză care este așezată și deasupra capului, fiind ținută cu ambele mâini în formă de șenilă. Pânza este purtată din mână în mână, deasupra capului până ajunge la primul copil, conducătorul, iar el va călca cu piciorul pe ea pentru a înainta. Toți copiii trebuie să se sincronizeze astfel încât pânza să aibă mișcare continuă asemenea unei șenile. Jocul poate să continue până când fiecare copil va fi conducător.
5. Ce mi se întâmplă când mă simt…
Competență generală: Conștientizarea emoțiilor, exprimarea lor și etichetarea corectă.
Competențe specifice: Identificarea variatelor trăiri emoționale pe care le simt în diverse situații și numirea lor corespunzătoare.
Obiective:
Să-și identifice variatele trăiri emoționale
Să-și conștientizeze reacțiile care însoțesc anumite stări emoționale
Să-și exprime emoțiile și să exerseze numirea lor corespunzătoare.
Desfășurare: Copiii sunt invitați să spună pe rând cum se simt. Fiecare copil va numi o emoție (se poate remarca faptul că cel mai frecvent mod de exprimare a emoțiilor este „mă simt bine” sau „mă simt rău”). Este prezentată planșa cu principalele trăiri emoționale. Fiecare copil trebuie să descrie ultima situație în care s-a simțit: vesel; furios; speriat; trist.
Copiii sunt împărțiți în grupe de câte 4-5. Fiecare grup primește un scenariu în care este prezentată o situație. Sarcina lor este aceea de a identifica și de a numi trăirea emoțională. Fiecare grup primește sarcina de a realiza un colaj de imagini care prezintă trăirea emoțională din scenariu.
6. Cui pot cere ajutor?
Competență generală: Dezvoltarea abilităților emoționale și sociale.
Competențe specifice: Învățarea unor acțiuni concrete pe care copilul este bine să le facă atunci când se confruntă cu probleme.
Obiective:
Să realizeze o listă cu posibile probleme pe care le pot întâmpina
Să învețe acțiuni concrete pe care să le facă atunci când se confruntă cu probleme
Să învețe să ceară ajutorul unui adult când au probleme.
Desfășurare: Se realizează o listă cu posibile probleme pe care le pot întâmpina copiii (ei pot participa la crearea listei):
Mă simt rău
Nu înțeleg ceva la ore
Mi-am uitat pachetul cu mâncare acasă
M-am încăierat cu alți copii în fața blocului
Un străin m-a întrebat unde locuiesc și dacă părinții sunt acasă etc.
Copiii discută, pentru fiecare situație, care sunt persoanele la care pot apela pentru ajutor. Li se explică faptul că este normal să avem nevoie de ajutor, că și adulții cer ajutorul cuiva când au probleme.
7. Nu mă bate!
Competență generală: Dezvoltarea abilităților de coping.
Competențe specifice: Dezvoltarea autocontrolului asupra forței, formarea și dezvoltarea empatiei și compasiunii.
Obiective:
Să se dueleze cu săbiile fără a atinge alte părți ale corpului
Să-și dezvolte autocontrolul asupra forței
Să-și formeze și să-și dezvolte empatia și compasiunea.
Desfășurare: Copiii au în mână baloane în formă de sabie cu care se duelează. Copiii trebuie să se dueleze cu săbiile fără a atinge altă parte a corpului adversarului. Cel care atinge orice parte a corpului partenerului este suspendat provizoriu din joc.
Concluzie
Jocurile și activitățile prezentate oferă un cadru structurat și sigur pentru dezvoltarea abilităților de autocontrol la copii, adresând diverse dimensiuni ale acestei competențe complexe: controlul fizic și al forței, gestionarea emoțiilor, respectarea regulilor, cooperarea și empatia. Implementate consecvent și adaptat particularităților de vârstă și individuale ale copiilor, aceste activități pot contribui semnificativ la prevenirea comportamentelor violente și agresive.
Este important de subliniat faptul că antrenarea autocontrolului nu înseamnă suprimarea emoțiilor sau inhibarea excesivă a comportamentelor, ci dezvoltarea capacității de a recunoaște, înțelege și gestiona adecvat impulsurile și emoțiile intense. În acest sens, rolul adultului (educator, părinte) este esențial în ghidarea copilului, în modelarea comportamentelor dezirabile și în crearea unui climat emoțional securizant, în care copilul să se simtă în siguranță să exploreze și să-și exprime emoțiile.
Eficiența acestor jocuri și activități crește atunci când sunt integrate într-o abordare educațională comprehensivă, care include și alte strategii de dezvoltare socio-emoțională, precum dialogul despre emoții, povestirile cu conținut moral, modelarea comportamentelor pozitive de către adulți și recunoașterea și încurajarea progreselor copilului. De asemenea, colaborarea între școală și familie este esențială pentru asigurarea consecvenței și transferului abilităților dobândite în diferite contexte de viață.
Investiția în dezvoltarea autocontrolului la vârste timpurii reprezintă una dintre cele mai eficiente strategii de prevenire a violenței și agresivității, cu beneficii pe termen lung atât pentru individ, cât și pentru societate. Prin cultivarea acestei abilități fundamentale, contribuim la formarea unor persoane echilibrate emoțional, capabile să navigheze cu succes complexitatea relațiilor sociale și să-și atingă potențialul maxim.