Lectura este una dintre activitățile desfășurate la ora de limba și literatura română. În societatea contemporană informatizată foarte puțini elevi consideră această activitate ca o prioritate, de aceea rolul profesorului este foarte important. El trebuie să atragă elevii către lectură prin alegerea unor texte potrivite vârstei și intereselor tinerilor, dar și în concordanță cu programa școlară.
Fie că lectura se realizează la ora de limba română sau în timpul orei dedicate CDS, Lectura ca abilitate de viață, profesorul poate infuza la clasă elemente de educație media sau elemente de consiliere, de cultură civică. Vă propun să alegeți texte purtătoare de mesaje puternice, din care elevii pot învăța lucruri cu care se confruntă în mediul școlar, precum bullyingul.
Folosind lectura și jocul de rol, profesorul poate atinge obiective specifice materiei limba și literatura română, dar și obiective ce se regăsesc la orele de consiliere și orientare.
Profesorul poate porni discuția despre bullying întrebându-i pe elevi dacă au fost vreodată martorii sau actanți ai unei situații de bullying provocată de aspectul fizic. Dacă răspunsul este da, sunt rugați să dea exemple cum au oprit această situație, care le-a fost prima reacție şi la ce s-au gândit. Profesorul poate folosi această ocazie pentru a trata subiectul interdisciplinar.
Un text care tratează tema propusă este romanul “Blubber”, scris de Judy Blume. Folosindu-se dicționarul român-englez, elevii vor afla semnificația titlului, astfel, dicționarul definește termenul din titlu blubber ca fiind stratul gras de sub pielea unei balene, însă Blubber este Jill, în vârstă de 10 ani care încearcă să se integreze în colectivul clasei sale, unde Wendy este în rolul de agresor.
Activitatea se poate desfășura pe grupe. Fiecare grupă având un alt fragment de citit, pentru ca la final să existe un schimb de experiență și să se tragă niște concluzii pertinente. Se pot alege fragmente din capitolele:1. În autobuz; 2. În baie; 3. În clasă (fragmentul final). Cartea este formată din micronuclee narative care surprind cu mare acuratețe viața de zi cu zi a unui școlar, prezentând lucruri serioase într-un mod hilar. Un alt grup poate pune în scenă unul dintre cazurile expuse în carte, folosind metoda teatrului-forum, astfel elevii pot schimba finalul sau atitudinea personajelor sau pot primi ca temă pentru acasă realizarea unui eseu de minim o pagină în care pot schimba finalul romanului sau să explice şi să argumenteze ce măsuri ar fi luat împotriva agresorilor Lindei dacă ar fi fost directorul şcolii. O astfel de activitate poate să cultive empatia, toleranţa, să-i determine pe elevi să înțeleagă fenomenul de bullying şi cauzele acestuia, să nu judece oamenii după aparenţe.
O altă carte care, deși scrisă în anul 1944, este foarte actuală este „Cele o sută de rochii”, a Eleanorei Estes. Acțiunea se petrece într-un mic orășel din Statele Unite unde o fetiță dintr-o familie poloneză, cu un nume ciudat, Wanda Petronski, e singura din clasa ei cu nume polonez. E retrasă și tăcută, locuiește departe de școală, pe un deal și se luptă în fiecare zi cu răutățile din jur, mai săracă, vine la școală zilnic cu aceeași rochie albastră, învechită dar curată. Fetele râd de ea pentru că are un nume ciudat, locuiește într-o zonă săracă a orașului, și o tachinează zi de zi pentru că a avut curajul să se laude că are acasă nici mai mult nici mai puțin decât 100 de rochii.
Spre deosebire de alte opere, copilul direct vizat de fenomenul de bullying nu este ajutat de un cadru didactic. Profesoara care observă fenomenul nu se implică în rezolvarea situației. Wanda câștigă concursul de desen uimindu-i pe colegi cu cele 100 de desene înscrise în concurs, fiecare prezentând o rochie diferită. Aceștia află că Wanda împreună cu familia s-au mutat din oraș, pentru ca ea să nu mai fie victima unui fenomen de bullying psihologic.
Profesorul poate explica, cu această ocazie, rolurile pe care le are fiecare personaj în acest fenomen de bullying, ilustrat în carte. Unii (Peggy), se află în postura de agresor, care, din diverse motive, râde de unul dintre colegii de clasă. Alții (Wanda) sunt la capătul celălalt, fiind copilul agresat ridiculizat de colegii din clasă, copilul rănit de răutățile și indiferența celorlalți. Totuși, majoritatea se află la mijloc (Maddie) – fiind mereu nevoiți să aleagă dacă râd și ei, stau deoparte fără a face nimic sau iau apărarea copilului rănit. Elevii află cât de importantă este opozița în fața hărțuirii și susținerea morală a victimei. Cartea ilustrează forța ascunsă a cuvintelor, care pot răni și discriminarea rasială.
Copiii din clasă sunt provocați astfel să își analizeze propriul comportament și modul cum ar acționa într-o situație similară.
Elevii pot fi împărțiți în grupuri mici de 3-5 copii și sunt rugați să joace o scenă sau un eveniment important din experiența pe care o trăiește Wanda, pentru a se putea pune în pielea personajelor. La fel de bine se poate folosi textul pentru a discuta despre modalitățile de caracterizare a personajelor și identificarea diferitelor trăsături de caracter.
O altă operă care poate fi folosită pentru combaterea bullyingului și cu impact asupra copiilor este „Împăratul muştelor”, a lui William Golding. Romanul prezintă prăbușirea unui avion și modalitatea în care copiii de la bordul avionului reușesc să supraviețuiască. Copiii conștientizează că au nevoie de un lider, ales în persoana lui Ralph. Modalitatea în care explorează insula, în care vânează sau își semnalizează existența pe insulă, pentru a putea fi salvați, dă naștere la neînțelegeri în interiorul grupului. Un alt pol de putere este Jack, conducătorul grupului de vânători. Frica de o așa zisă bestie/ fiară este principala resursă pe care Jack o va specula în planul său progresiv de a schimba hainele copiilor cu vopseli ale războiului. Cele două personaje sunt prezentate în antiteză. Cel care se dovedește a fi victima bullyingului este Piggy, al cărui nume real nu îl vom afla niciodată; el reprezintă forța psihologică, a rațiunii, care contribuie la cizelarea minții lui Ralph, nelăsându-l să cadă pradă fricii, dar, în același timp, el este cel care ține foarte mult la părerea, ordinea și planul de salvare ale lui Ralph. De asemenea, numai cu ochelarii lui se poate ajunge la salvare (aceștia sunt folosiți pentru a da naștere focului și implicit fumului). Tot el este cel care, cu disperare, încearcă să le vorbească vânătorilor, să-i readucă la planul de salvare inițial, însă fără niciun rezultat. Simon, băiatul plăpând care-și pierde cunoștința în momente critice ce-l solicită peste măsură, este singurul copil al cărui subconștient îi relevează sursa răului, adevărata bestie care îi amenință și îi corupe pe copii. Acest comportament provoacă moartea lui Simon și Piggy, iar Ralph este și el vânat de grupul sălbatic al lui Jack. În final, ei sunt salvați de un vapor. Nu este întâmplător faptul că pe insulă nu a ajuns niciun adult, copiii având posibilitatea să se maturizeze, să conștientizeze consecințele faptelor lor, dar și modalitatea prin care se poate rezolva o situație de bullying, în lipsa unui adult avizat și asumarea responsabilității.
Elevii trebuie să înțeleagă faptul că atunci când îți asumi să rezolvi o problemă, chiar de bullying, s-ar putea să existe victime colaterale, de aceea trebuie să se apeleze la cineva avizat, experimentat. Aici profesorul le poate împărtăși elevilor care sunt persoanele din școală la care pot apela dacă sunt victimele unui fenomen de bullying. Profesorul organizează elevii în grupuri și cere fiecărui grup să adapteze și să reinterpreteze, în versiune proprie, scene descrise în fragmentele citite anterior, ei trebuind să ia în considerare ce au învățat despre fenomenul de bullying. Elevii vor face schimb de roluri (agresorul va deveni victimă și invers) și vor împărtăși colegilor propriile sentimente față de fiecare situație, evidențiind de ce fenomenul de bullying este greșit sau trebuie oprit.
Un fragment din opera „Agresorul”, de Paul Langan, poate fi folosit la gimnaziu, pentru prevenţia şi combaterea violenţei în mediul şcolar, respectiv a comportamentelor de intimidare (bullying). Darell este un băiat orfan de tată, care trăia, foarte modest, cu mama sa, în Philadelphia. Darell este în clasa a IX-a și este un băiat mai mic de statură decât băieții de aceeași vârstă cu el. Unchiul lui Darell i-a găsit mamei acestuia o slujbă mai bună în California și Darell, împreună cu mama sa s-au mutat în timpul anului școlar.
Profesorul poate să conducă discuția către identificarea tipurilor de bullying, rolurile pe care le au personajele în conflict, făcând diferența dintre agresor și victimă.
Pentru o vârstă mai mică, vă propun cartea „Secretul lui Milton”, a lui Eckhart Tolle și Robert Friedman. Limbajul este accesibil copiilor, iar cartea atrage atenția asupra violenței psihologice. Milton, personajul principal al cărții, este prezentat ca un băiețel fericit alături de familia sa și de motanul Ghemotoc. El a fost agresat în curtea școlii de către Carter, un coleg mai mare, care îl împinge și îl amenință pe Milton, pentru simplul fapt că nu-i plăcea numele lui, ceea ce-i produce neliniște, coșmaruri. Învățătoarea care asistase la scena dintre cei doi s-a mulțumit să-l trimită pe Carter în clasă, fără să ia nicio măsură serioasă pentru a împiedica repetarea situației. Ajuns acasă, Milton s-a ferit să le povestească părinților ceea se întâmplase la școală. Ei au observat că băiatul este abătut și se temea de o viitoare întâlnire cu Carter. Gândul îl neliniștește și învățăturile bunicului său – singurul căruia îi spune ce i se întâmplase la școală – despre puterea prezentului, dar și despre lumina dinlăuntrul lui, descoperită în timpul unui vis avut de Milton, l-au făcut să înțeleagă că puterea este chiar în interiorul lui și că temerile nu-și au rostul, că este important să crezi în tine, să trăiești în prezent, fără să-ți mai proiectezi fricile din trecut în viitor.
Profesorul poate să încurajeze elevi să participe la un joc de rol și să prezinte scena din dubla perspectivă, dinainte de a primi sfatul bunicului și după ce reușește să își interiorizeze sfatul și să trăiască prezentul și să acționeze în consecință.
Exemplele pot fi numeroase, selecția textelor de mai sus vizează grupe diferite de vârstă, sunt accesibile și pot fi abordate din diferite unghiuri.
Astfel, profesorul de limba și literatura română are numeroase ocazii de a încuraja lectura apropiată vârstei elevilor, care să le stârnească interesul și pot aborda și probleme, precum bullyingul, determinându-i pe elevi să apeleze la cadrele didactice pentru a primi informații și a fi ajutați în astfel de situații.
Bibliografie
www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/60/60cd7c6d-e210-4049-8e57-dd6da31b0f8e.pdf
changing-attitudes.cntlr.ro/proiecte/bullying-cybullying/
combatbullying.eu/en/
Suport de curs_Prevenirea bullyingului și cyberbullyingului în mediul școlar.pdf
listen.animusassociation.org/wp-content/uploads/2016/09/manual-rom-web.pdf