Alocarea unei singure ore de educație fizică pe săptămână arată o lipsă de preocupare serioasă pentru sănătatea și dezvoltarea holistică a elevilor.
Analiză: Orele de educație fizică în alte țări vs. situația din România
Educația fizică este recunoscută pe plan european și mondial ca o componentă de bază a formării tinerilor, contribuind la sănătate, dezvoltare psihomotorie și integrare socială. Organizațiile internaționale recomandă creșterea timpului dedicat activității fizice în școli, iar unele propuneri merg până la 5 ore pe săptămână pentru elevi pe parcursul învățământului obligatoriu, ca medie orientativă pentru statele membre ale UE.
Situația în România
Conform noilor planuri cadru, în **învățământul liceal elevii au alocată doar 1 oră de educație fizică și sport pe săptămână, cu excepția unor profiluri unde pot fi 2 ore. Aceasta reprezintă o reducere semnificativă comparativ cu referințele educaționale europene și chiar cu propriile practici anterioare, unde erau cel puțin 2 ore în gimnaziu.
Compararea cu alte țări europene
Date europene recente și recomandări arată că:
- În Franța, elevii au de obicei 3–3,15 ore de educație fizică pe săptămână la nivel secundar.
- În Germania, orele sunt între 3 și 4 pe săptămână la nivel gimnazial și liceal.
- În Finlanda, elevii pot beneficia de 3–4 ore de sport pe săptămână, plus pauze active.
- În Marea Britanie, curriculumul prevede cel puțin 2 ore obligatorii de educație fizică pe săptămână, accentuând și activitățile extrașcolare.
Potrivit unor analize europene, în majoritatea țărilor UE elevii din învățământul secundar primesc în jur de 2 ore sau mai mult de educație fizică pe săptămână, iar numai câteva state merg sub această medie.
Contextul recomandărilor internaționale
Uniunea Europeană și OMS susțin includerea activității fizice regulate în educație și recomandă ca elevii să aibă oportunități de mișcare dincolo de orele clasice, pentru a îndeplini cel puțin 60 de minute de activitate fizică pe zi — un obiectiv mult mai ambițios decât o oră pe săptămână în școală poate oferi.
Consecințe ale reducerii orelor de sport
Diferența este semnificativă: pe când în alte sisteme educaționale elevii pot avea 3–4 ori mai mult sport în săptămână, în România, planul cadru limitat la o oră poate limita impactul pozitiv al sportului asupra sănătății, formării abilităților motrice, atenției la cursuri și dezvoltării sociale.
Educația fizică și sportul reprezintă o componentă esențială a procesului educațional, având un rol determinant nu doar în dezvoltarea fizică a elevilor, ci și în formarea personalității, a disciplinei și a competențelor sociale. Practicarea regulată a exercițiilor fizice contribuie la sănătatea corpului, la prevenirea bolilor asociate sedentarismului și la creșterea rezistenței psihice, ceea ce este esențial în perioada adolescenței, caracterizată prin dezvoltare rapidă și provocări cognitive.
Studiile internaționale arată că activitatea fizică îmbunătățește circulația sângelui către creier, favorizând concentrarea, memoria și performanțele academice ale elevilor. În acest sens, Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 60 de minute de activitate fizică zilnică pentru copii și adolescenți, iar reducerea drastică a orelor de sport în școli poate limita aceste beneficii. Așa cum subliniază un autor anonim:
„Sportul nu construiește doar corpuri puternice, ci și caractere puternice.”
Prin implicarea în activități sportive și jocuri de echipă, elevii învață respectul pentru reguli, colaborarea și disciplina, competențe esențiale pentru integrarea socială și viața profesională viitoare. După cum afirmă Jim Rohn: „Corpul uman este singurul loc unde trebuie să locuiești pentru tot restul vieții – ai grijă de el prin sport.”.
În contextul actual, în care planurile-cadru românești limitează orele de educație fizică la o singură oră pe săptămână, această disciplină riscă să fie percepută ca secundară, iar elevii nu beneficiază de toate avantajele sale. Comparativ, în alte țări europene, elevii au între 2 și 4 ore săptămânale de sport, iar activitatea fizică zilnică este promovată inclusiv prin pauze active și activități extracurriculare. Această diferență accentuează riscul sedentarismului și al problemelor de sănătate asociate.
Importanța disciplinei este susținută și de rolul său în reducerea stresului și anxietății, îmbunătățirea stării de bine și prevenirea epuizării mentale. După cum afirmă un alt citat inspirator:
„Prin sport învățăm să învingem frica, să respectăm regulile și să colaborăm pentru un scop comun.” – Anonim
Astfel, educația fizică și sportul nu trebuie privite ca materii secundare, ci ca instrumente indispensabile pentru dezvoltarea fizică, psihică și socială a elevilor, având un impact direct asupra performanțelor școlare și a calității vieții. Creșterea numărului de ore și integrarea activității fizice în programul zilnic ar fi un pas esențial pentru alinierea sistemului românesc la standardele europene și pentru promovarea unui stil de viață sănătos.