Integrarea metodelor active în predarea limbii și literaturii române la liceu: între tradiție și inovație

Predarea limbii și literaturii române la liceu se află la intersecția dintre conservarea valorilor tradiționale și adaptarea la noile cerințe educaționale impuse de societatea informațională. Acest articol explorează modalități prin care metodele active de învățare – centrate pe elev și pe implicarea sa directă – pot revitaliza studiul disciplinei, oferind totodată o punte de legătură între patrimoniul cultural și competențele necesare secolului XXI.

1. Introducere

În ultimii ani, procesul educațional din România a cunoscut o presiune crescândă pentru adaptarea la contextul tehnologic și social contemporan. Limba și literatura română, disciplină fundamentală în formarea identității culturale și a gândirii critice, trebuie să răspundă simultan nevoii de păstrare a valorilor tradiționale și cerințelor educației moderne. Metodele active de învățare oferă o posibilitate reală de a armoniza aceste două direcții, plasând elevul în centrul procesului didactic și facilitând implicarea acestuia în construcția propriei înțelegeri.

2. Fundamente teoretice ale metodelor active

Metodele active se caracterizează printr-o participare directă a elevilor la actul învățării, prin colaborare, investigare și reflecție personală. Învățarea prin descoperire (Bruner, 1961), învățarea colaborativă (Johnson & Johnson, 1994) și gândirea critică (Paul & Elder, 2001) se regăsesc printre reperele teoretice fundamentale. În predarea limbii și literaturii române, aceste metode nu exclud transmiterea conținuturilor canonice, ci le restructurează astfel încât să fie accesibile și relevante pentru elevii de astăzi.

3. Modalități de aplicare în studiul literaturii la liceu

3.1. Dezbaterea literară – stimulează gândirea critică și capacitatea de argumentare. De exemplu, în analiza romanului Ion de Liviu Rebreanu, elevii pot fi împărțiți în echipe ce susțin sau contestă statutul moral al personajului principal, argumentând pe baza textului și a criticii literare.

3.2. Învățarea prin proiecte – poate integra literatura cu istoria, arta sau geografia. Un proiect despre Luceafărul de Mihai Eminescu poate cuprinde realizarea unei expoziții virtuale, interpretări grafice ale simbolurilor și o analiză comparativă cu mituri universale.

3.3. Tehnologia digitală – instrumente precum LearningApps, Kahoot! sau platforme de colaborare online permit transpunerea exercițiilor clasice în medii interactive. Analiza poeziei moderniste poate fi realizată prin hărți conceptuale colaborative, iar comentariile literare pot fi construite în format de wiki.

3.4. Scrierea creativă – dezvoltă empatia și expresivitatea, prin rescrierea finalului unei opere sau compunerea monoloagelor interioare pentru personaje secundare.

4. Aplicarea metodelor active în studiul limbii române

4.1. Ateliere de gramatică aplicată – în locul exercițiilor repetitive, se pot organiza ateliere de „detectivi ai limbii”, în care elevii investighează greșeli de exprimare din media și propun variante corecte.

4.2. Analiza discursului – studiul textului argumentativ poate include analiza discursurilor publice și identificarea strategiilor retorice.

4.3. Integrarea jocurilor lingvistice – jocurile de tip „vânătoare de cuvinte” pot transforma învățarea normelor ortografice într-o experiență atractivă.

5. Avantajele metodelor active

Adoptarea metodelor active contribuie la:

  • creșterea motivației intrinseci;
  • dezvoltarea competențelor de comunicare și gândire critică;
  • formarea unei atitudini reflexive față de lectură;
  • integrarea organică a tehnologiei;
  • adaptarea conținuturilor la nevoile generației actuale.

6. Provocări și soluții

Implementarea metodelor active întâmpină obstacole precum timpul limitat, programele încărcate și reticența față de schimbare. Soluțiile includ: formarea continuă a cadrelor didactice, partajarea de bune practici și adaptarea graduală a metodelor la contextul fiecărei clase.

7. Concluzii

Integrarea metodelor active în predarea limbii și literaturii române la liceu reprezintă nu doar o opțiune pedagogică, ci o necesitate în formarea competențelor secolului XXI. Prin îmbinarea tradiției canonice cu instrumentele moderne, profesorul poate transforma studiul acestei discipline într-o experiență relevantă și formativă.

Bibliografie
Bruner, J. S. (1961). The act of discovery. Harvard Educational Review, 31(1), 21–32.
Johnson, D. W., & Johnson, R. T. (1994). Learning together and alone: Cooperative, competitive, and individualistic learning (4th ed.). Allyn and Bacon.
Paul, R., & Elder, L. (2001). Critical thinking: Tools for taking charge of your learning and your life. Prentice Hall.
Țugui, A. (2018). Metode active în predarea limbii și literaturii române. Revista de Pedagogie, 66(3), 45–59.
Zaharia, A. (2021). Predarea limbii și literaturii române în context digital. Studii și Cercetări de Didactică a Limbii Române, 14(1), 33–49.

 


Încadrare în categoriile științelor educației:

prof. Elena-Adriana Filipescu

Liceul Teoretic C.A. Rosetti (Bucureşti), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/elena.filipescu1