Clasa reprezintă un grup social asupra căruia şcoala îşi exercită înfluenţele educative, iar noi, educatorii, trebuie să luăm în considerare diversitatea culturală a subiecţilor care formează clasa. Am participat la cursul „Designing Inclusive Learning Environments”, în cadrul programului Erasmus + K1, educație școlară 2020-1-RO01-KA120-SCH-095712, din perioada 1 septembrie 2021 – 31 august 2023, derulat de școala „Mihai Viteazul”, Târgoviște. Cursul s-a desfășurat la Nisa, Franța şi a abordat o nouă viziune a incluziunii, prin conceptul învățării universale.
O schimbare de colectiv este o nouă provocare pentru un elev. Faptul că din diferite motive părăsești clasa în care ai făcut primii ani de şcoală este o situaţie dificilă pentru un copil de 11 ani. Copiii, oricât de mult vrem să credem că se împrietenesc mai uşor cu alţii copii, au totuşi reţinerile lor şi sunt mai sinceri în comportament în comparaţie cu persoanele adulte. Cel mai uşor mod de a respinge un elev nou venit în clasă este comportamentul de tip „bullying”.
Cea mai uzitată definiţie a bullying-ul este ca fiind un comportament ostil, de defâimare, înjosire a cuiva, de umilire. Suntem obişnuiţi să privim violenţa doar atunci când există un conflict fizic între doi parteneri, însă dorinţa de a câştiga faimă se poate manifesta şi verbal. Atunci când colectivul este deja format cel care este nou devine ţinta manifestărilor de acest gen (acţiuni de etichetare, răspândire de zvonuri, uneori chiar violenţă fizică).
Bullying-ul are trei caracteristici:
- este o acţiune intenţionată – persoana care agresează are clar intenţia de a răni, mai ales emoţional, pe cineva. Spre exemplificare, menţionez cazul elevului V.M. din clasa a VI-a, care manifestă un comportament nepotrivit faţă de un coleg nou în clasă. Este dotat cu o inteligenţă peste medie, are un aspect fizic plăcut, o fire jovială şi evident un grup de prieteni care îl sprijină. Acțiunile sale răutăcioase s-au îndreptat cu precădere spre colegul venit la sfârșitul clasei a V-a. Elevul A.D. a venit din altă şcoală şi are probleme de vedere şi disgrafie. Este un elev dintr-o familie monoparentală mai sensibil decât ar fi normal pentru vârsta respectivă. Este foarte bun la învăţătură stârnind uşoare invidii în rândul celorlţi colegi. Sunt mai mulţi elevi care îl şicanează, dar cel mai vehement este elevul V.M.;
- se manifestă în mod repetat – elevul A.D. este mereu jignit direct sau prin intermediul aluziilor. Tachinarea lor se manifestă de mai multe ori în timpul unei zile, atât din partea elevului V.M. cât şi a prietenilor din grup. După cum am menţionat, fiind inteligent, orice discuţie din clasă degenera, inevitabil, cu o aluzie asupra victimei. Orice afirmaţie care avea legătură cu o pereche de ochelari sau „a vedea” era răstălmăcită de elevul V.M. devenind, astfel, o jignire la adresa colegului. V.M.;
- este o acţiune care presupune un dezechilibru de forţe – persoana care agresează mizează pe vulnerabilitatea victimei care este în incapacitatea de a se apăra în faţa acestui atac. În cadrul multiplelor discuţii avute pe marginea acestui subiect elevul V.M. a recunoscut faptul că îi face plăcere să observe slăbiciunea celor din jur şi apoi să se distreze pe seama lor.. Elevul A.D. este conştient de această situaţie şi nu găseşte puterea de a riposta atunci când este rănit, mai ales prin prisma faptului că are o uşoară deficienţă de vorbire.
Am încercat să înțeleg care pot fi cauzele pentru care un elev precum V.M., care este inteligent, poate manifesta un asemenea comportament. Dorinţa lui de a fi cool, de a domina şi controla pe ceilalţi, îi produce o mare bucurie (îl ajută şi fizicul).
O altă cauză pe care am descoperit-o tot în urma discuţiilor purtate cu el a fost reproducerea unui comportament similar preluat din familie. Este singur la părinţi şi nu iese din cuvântul tatălui, ceea ce îl determină să se manifeste altfel la şcoală. Totuşi, serviciul tatălui (multe deplasări de lungă durată) îl determină să se simtă puternic la şcoală. Simte nevoia de aprecire, de superioritate şi de evadare din anumite tipare.
Acţiunea imediată, prin luarea de măsuri, reduce puterea celui care agresează. Discuţiile cu victima pot de asemenea diminuna tendinţa de ase simţi discriminat.
În concluzie, în vederea încheierii conflictului şi integrarea elevului, am purtat discuţii atât cu elevii implicaţi, cât şi cu părinţii acestora. Cei implicaţi au fost monitorizaţi permanent constatându-se schimbarea atitudinii. Timpul, dar mai ales maturizarea a diminuat până la stingere conflictul respectiv. Majoritatea elevilor au înţeles importanţa integrării elevilor noi veniţi în clasă ceea ce a dus la dezvoltarea unui colectiv frumos unde educaţia este benefică pentru toţi.
Bibliografie
1. Durac Iulia, Fenomenul de bullying în şcoală. Exemple europene de bună practică., CJRAE-CJAO Dolj, cjraedolj.ro/wpcontent/uploads/2014/11/Fenomenul-de-bullying-in-scoli.pdf;
2. Rus Gabriela, Bullying-ul sau comportamentul de intimidare, Romedic. www.romedic.ro/echilibru-in-viata-cabinet-de-psihologie/articol/15514.