Participarea la proiecte educaționale nu înseamnă doar acumularea unor experiențe noi, ci și transformarea lor în practici didactice relevante. În acest an școlar (2025–2026) am încercat să transfer în practica didactică instrumentele pedagogice descoperite în două proiecte – Technovation Hackathon și Lecturiada –, adaptându-le la specificul disciplinei limba și literatura română. Mai mult decât utilizarea unor resurse digitale, m-a interesat crearea unor contexte autentice de învățare, în care elevii să citească, să creeze, să colaboreze și să reflecteze critic asupra lumii în care trăiesc.
Proiectul Lecturiada elevilor (2018–prezent)
Particip împreună cu elevii, începând din anul 2018, la toate edițiile Lecturiadei elevilor, proiect național organizat de Asociația Națională a Profesorilor de Limba și Literatura Română „Ioana Em. Petrescu”. Fiecare ediție se încheie cu etapa națională și cu Școala Solomonarilor, o școală de vară dedicată formării profesorilor și elevilor, unde sunt împărtășite exemple de bună practică și noi direcții în didactica lecturii.
Tema din acest an, „Nevoia de omenesc și de omenie”, mi-a oferit cadrul pentru integrarea lecturii, creativității și tehnologiei într-un demers didactic centrat pe experiența elevului și pe dezvoltarea gândirii critice.
1. Ce am învățat? (instrumente pedagogice)
Participarea la Lecturiada mi-a schimbat perspectiva asupra predării literaturii. Am înțeles că lectura poate deveni un spațiu de creație, dialog și reflecție, nu doar de analiză. Dintre instrumentele pedagogice pe care le-am transferat la clasă, cele mai valoroase au fost:
- utilizarea scrierii creative ca formă de interpretare a textului literar;
- integrarea inteligenței artificiale ca instrument de reflecție și dialog critic;
- valorificarea storytellingului digital și a produselor multimodale;
- învățarea prin colaborare, proiecte și experiențe autentice de lectură.
2. Cum am aplicat la limba și literatura română?
Aplicarea la clasă s-a concretizat prin următoarele activități:
• Am organizat ateliere în care lectura nu s-a încheiat odată cu interpretarea textului, ci a devenit punctul de plecare pentru creație. Un exemplu este atelierul „Cărțile care nu stau la locul lor”, în cadrul căruia elevii au scris povestiri originale inspirate din Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupery și De veghe în lanul de secară de J.D. Sallinger. Personajele au fost plasate în contexte contemporane și au intrat în dialog cu inteligența artificială, ceea ce i-a determinat pe elevi să reflecteze asupra prieteniei, identității, singurătății și nevoii de omenie.
• Tema „Eu, tu și IA”. Inteligența artificială a fost folosită ca partener de dialog și reflecție, nu ca instrument de redactare. Elevii au formulat întrebări adresate IA, au analizat critic răspunsurile primite și le-au comparat cu propriile interpretări ale textelor literare. În acest fel, au învățat să argumenteze, să distingă între informație și experiență umană și să privească tehnologia cu spirit critic.
• Storytelling digital și produse multimodale. Pentru a valorifica lectura într-un limbaj apropiat generației actuale, elevii au transpus propriile povestiri în booktrailere, podcasturi, benzi desenate, ilustrații și prezentări digitale. Aceste produse au demonstrat că lectura poate deveni o experiență creativă și interdisciplinară, dezvoltând în același timp competențele digitale și de comunicare.
• Proiectul „Cu personajele la târgul de carte”. Elevii au lucrat în echipe pentru a realiza costume inspirate din personaje literare, materiale interactive și momente de prezentare publică. Literatura a ieșit astfel din spațiul clasei și s-a întâlnit cu arta, teatrul și comunicarea, oferindu-le elevilor ocazia de a colabora, de a-și asuma roluri și de a promova lectura într-un mod atractiv.
Proiectul Technovation Hackathon
1. Ce am învățat? (instrumente pedagogice)
Participarea la Technovation Hackathon mi-a oferit o perspectivă nouă asupra modului în care pot integra tehnologia și învățarea bazată pe proiecte în activitatea didactică. Am descoperit că elevii învață mai eficient atunci când pornesc de la probleme reale, colaborează și construiesc soluții. Dintre instrumentele pedagogice pe care le-am transferat la clasă, cele mai valoroase au fost:
- învățarea bazată pe proiecte (Project-Based Learning);
- design thinking – identificarea unei probleme reale și construirea unei soluții pornind de la nevoile utilizatorului;
- utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale ca instrument de documentare, reflecție și rezolvare de probleme;
- dezvoltarea gândirii critice prin analiza cauzelor unei probleme și argumentarea soluțiilor (metoda celor „5 De ce?” și diagrama Ishikawa);
- învățarea colaborativă, bazată pe asumarea rolurilor și feedback continuu între membrii echipei.
2. Cum am aplicat la limba și literatura română?
Aplicarea la clasă s-a concretizat prin activități în care literatura a fost conectată cu probleme reale și cu utilizarea creativă a tehnologiei.
• Pornind de la metoda identificării problemelor din comunitate, elevii au fost provocați să analizeze teme sociale și culturale desprinse din operele literare și să propună soluții argumentate. Literatura a devenit astfel un punct de plecare pentru dezvoltarea gândirii civice și a responsabilității sociale.
• Am utilizat metoda celor „5 De ce?” pentru analiza conflictelor și a comportamentului personajelor literare. În loc să ofere explicații superficiale, elevii au identificat cauzele profunde ale acțiunilor personajelor și au construit argumente bazate pe text.
• Inteligența artificială a fost utilizată ca instrument de documentare și reflecție. Elevii au comparat informațiile generate de IA cu propriile interpretări și au discutat despre limitele și avantajele utilizării tehnologiei în procesul de învățare.
• Am introdus elemente de design thinking, solicitând elevilor să pornească de la nevoile unui utilizator și să imagineze soluții educaționale sau culturale inspirate din operele studiate. Ei au conceput machete de aplicații, campanii de promovare a lecturii, afișe digitale și prototipuri prezentate în echipă.
• Am valorificat lucrul în echipă și feedbackul, fiecare grup prezentându-și ideile, analizând propunerile colegilor și revizuindu-și produsele înainte de forma finală. Acest mod de lucru a dezvoltat comunicarea, argumentarea și capacitatea de colaborare.
Impact asupra învățării elevilor
Transferul în activitatea didactică a instrumentelor pedagogice dobândite în cele două proiecte a produs schimbări vizibile în modul în care elevii s-au raportat la lectură și la procesul de învățare.
- lectura a devenit mai atractivă și mai apropiată de preocupările lor;
- elevii au formulat interpretări mai bine argumentate;
- au utilizat creativ și responsabil instrumentele digitale și inteligența artificială;
- au colaborat mai eficient în proiecte și au comunicat cu mai multă încredere;
- au realizat produse originale, demonstrând creativitate, gândire critică și implicare.
Concluzii
Cele două proiecte mi-au demonstrat că formarea profesională produce efecte reale doar atunci când ceea ce învățăm este transferat în activitatea de la clasă. Instrumentele pedagogice descoperite în Lecturiada și Technovation Hackathon au făcut lecțiile de limba și literatura română mai interactive, mai apropiate de preocupările elevilor și mai orientate spre dezvoltarea creativității, a gândirii critice și a colaborării. Pentru mine, acesta este cel mai important câștig al participării la proiecte.