Misiunea profesorilor și rezultatul muncii lor au, în zilele noastre, un impact uriaș pentru societate. De aceea, formarea continuă trebuie privită ca o necesitate, nu ca o obligație, pentru dezvoltarea noastră profesională. Învățarea unor tehnici și metode inovative de predare – evaluare devine în acest context o competență cheie de atins pentru orice profesor.
Proiectul Erasmus+ 2021-1-RO01-KA121-SCH-000007677 mi-a oferit oportunitatea de a participa la cursul ”4Tools for Innovative Education” (Esmovia, Valencia) prin obiectivul de dezvoltare a competențelor de diferențiere a învățării până în 2025, a cel puțin 60% din cadrele didactice din Școala Gimnazială “Mihai Viteazul”, Târgoviște. Obiectivele acestui curs au fost: îmbunătățirea competențelor de a utiliza metode inovative; dezvoltarea abilităților de a lucra diferențiat cu elevii și de a alege metode care să le dezvolte gândirea critică; motivarea elevilor prin crearea unui mediu educațional adecvat nevoilor lor; îmbunătățirea stilului de predare prin promovarea muncii inovative și a schimbului de bune practici.
Astfel, în cele cinci zile de curs petrecute în sediul Esmovia din Valencia, Spania, ne-am familiarizat cu 4 instrumente/ metode într-o manieră activ-participativă, prezentările teoretice fiind întotdeauna împletite cu activități practice, studii de articole, jocuri de rol în grupuri de lucru, facilitând astfel integrarea fiecăruia dintre noi, schimbul de experiențe, înțelegerea modului de utilizare a fiecărei metode. Foarte interesante au fost momentele de ”spargerea gheții” sau de împărțire pe grupe.
Cele 4 metode învățate la acest curs au fost:
PBL (Project Based Learning) sau învățarea bazată pe proiect este o metodă care perimite elevilor să dobândească cunoștințe și competențe cheie necesare în secolul XXI prin elaborarea de proiecte care sunt conectate cu problemele reale din viața de zi cu zi. Subiectele proiectelor noastre au fost corelate cu problemele orașului Valencia: ”Ce putem face cu cabinele telefonice stradale?”; ” Ce utilizare ați da spațiilor cinematografelor?”; ”Cum ați transforma piețele orașului?”
Cooperative Learning (Aronson Jigsaw approach) este o metodă activă în care elevii sunt protagoniștii învățării, lucrează în grup pentru a atinge scopurile propuse, într-un mod colaborativ. Cunoscută și ca metoda Mozaicului, aceasta este utilizată, de cele mai multe ori, în ore ca istorie, geografie, științe, deoarece perimite împărțirea textului în fragmente logice care sunt studiate în fiecare grup de elevi, iar prin revenirea experților la grupul inițial se poate realiza foarte ușor schema lecției, punînd cap la cap, informațiile de la fiecare grup. Noi am lucrat pe articole din ziare privind diverse probleme ale sistemelor de educație.
Design Thinking (Gândirea de tip proiectare) este o abordare structurată pentru a genera și dezvolta noi idei, proiecte sau pentru a rezolva probleme într-un mod inovativ și creativ. Gândirea de tip proiectare a apărut inițial ca o modalitate de a-i învăța pe ingineri cum să abordeze problemele în mod creativ, așa cum fac proiectanții/designerii. Metoda are 5 etape: empatizarea, definirea, ideea, prototipul, testarea. Problemele pentru care noi a trebuit să găsim soluții au fost: bullyingul, telefoanele mobile în școală, transportul elevilor.
Educativ Coaching este o metodă activă de bază pentru procesul de ”a învăța să înveți”. Scopul principal este de a oferi instrumente profesorilor pentru a avea succes în gestionarea achizițiilor personale academice și profesionale ale elevilor lor. Noi am realizat niște ”mandale” personale, folosind desenul, scrisul și imagini decupate din reviste care să creeze imaginea profesională a fiecăruia dintre noi.
Zilele de curs au fost completate de vizite la obiectivele culturale și istorice ale orașului, dar și de o vizită la o școală privată din Valencia, singura care mai avea activitate în luna iulie. Acolo am putut observa atât mediul fizic în care învățau elevii, dar și cum sunt aplicate metodele studiate la curs.
Acest curs mi-a oferit oportunitatea de a realiza un real schimb de experiență, grupul nostru fiind constituit din 14 persoane din 6 țări diferite. Deși cu unele metode eram cât de cât familiară, modalitățile prin care le-am exersat au fost originale, adăugând noi informații și modele la ceea ce știam deja. Materiale oferite ca suport de curs, atât cele scrise, cât și cele audio-video au fost toate noi, foarte interesante și au adus plus valoare cursului.
„Să nu-i educăm pe copii pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria Montessori)
Pornind de la acest citat, pot concluziona că folosind metode inovative la clasă îi învățăm pe copii să învețe, să rezolve situații-problemă, le dezvoltăm gândirea critică și creativă, stimulăm cooperarea, nu competiția. Totodată lecțiile sunt mai atractive, îi motivează pe elevi să învețe, răspund nevoilor lor prin diferențierea învățării.