Importanța voluntariatului în educația elevilor

În statele lumii civilizate, voluntariatul reprezintă un tip de activitate practicat la scară largă de categorii diverse de oameni și din diferite motive: de a ajuta semenii, de a se experimenta într-un anumit domeniu, de a cunoaște oameni sau chiar de a se distra, în sensul bun al cuvântului. În România, voluntariatul beneficiază de o minimă atenție și de o slabă informare.

În domeniul educației, voluntariatul are un rol extrem de important, vizând dezvoltarea personalității elevilor. Născut din dragostea față de aproapele nostru, dintr-un adevărat spirit civic, voluntariatul devine din ce în ce mai atractiv pentru tineri. Am descoperit acest aspect la copiii din școala noastră, urmărindu-le evoluția și celor care și-au luat deja „zborulˮ. Activitățile realizate de noi la nivelul școlii i-a ajutat să vadă viața dintr-o altă perspectivă, având sentimentul și conștientizând că pot fi utili societății, că marea schimbare poate începe cu ei. Un aspect important al creării de şanse egale pentru copiii defavorizaţi îl poate reprezenta sensibilizarea elevilor cu privire la nevoile colegilor aflați în situația de a absenta de la cursuri și chiar de a abandona școala. Prin intermediul unor dezbateri, jocuri de rol, activităţi de voluntariat, elevii ajung să cunoască viaţa grea a altor copii care nu au posibilităţi financiare sau de alt tip, reuşind să empatizeze cu ei. Aceste acţiuni duc la sporirea motivaţiei învăţării, implicarea activă în propria devenire, schimbarea statutului personal în comunitatea din care provine elevul, descoperirea capacităţilor, competenţelor proprii.

Activitățile de voluntariat pe care le-am realizat în cadrul școlii noastre i-au vizat pe elevii cu cerințe educative speciale, pe cei aflați în pragul abandonului școlar și pe copiii proveniți din familii defavorizate, în scopul ameliorării diferențelor din comunitate, ajutându-i astfel și pe cei buni sau foarte buni la învățătură. Cu sprijinul unor edituri, cercurile de lectură i-au avut ca protagoniști pe acești copii. Concret, m-am gândit că nu numai copilul cu cerințe educative speciale are nevoie de ajutor, mai mult de atât, chiar el poate fi de ajutor la rândul său.

Activitățile în care aceste roluri se schimbă sunt extrem de interesante la nivelul dezvoltării psihice a elevului, întrucât, din neputincios și neajutorat, devine un om important, util pentru comunitatea sa, fapt pe care îl vede prin realizările sale. Elevii conştientizează, prin manifestări precum simpozioane, serbări, concursuri de creaţie literară, importanţa existenţei unei mentalităţi pozitive legate de interculturalitate, toleranţă, respect reciproc şi respect faţă de cei defavorizaţi. Activităţile literare au şi rolul de coeziune a grupului, de a îmbunătăţi relaţiile de comunicare şi interrelaţionare între elevi, respectiv, elevi şi adulţi. Acestea se realizează şi în vederea apropierii procesului instructiv-educativ de ,,școala de după școalăˮ, înzestrării elevilor cu acele capacități și atitudini care să mărească raportarea creativă la mediul școlar și la cerințele sociale.

Un alt aspect important este schimbul de experiență care se realizează la nivelul acestor activități, elevii învățând astfel să își asume responsabilități diverse, să înțeleagă mai bine problemele comunității în care trăiesc. Învățarea lucrurilor noi îi ajută să își formeze deprinderi utile, realizându-se într-un alt fel decât prin memorarea unor conținuturi lipsite de sens pentru ei. Astfel elevii învață să dăruiască, la rândul lor, o parte din ceea ce au sau din ce au primit. Faptul că fac parte dintr-o echipă le oferă un confort psihic enorm. În calitate de profesor, am observat comportamentul copiilor care se integrează ușor, sunt ca un magnet pentru cei din jurul lor, dar și pe cel al elevilor stigmatizați de colectiv din anumite motive. Am constatat cu mare mulțumire schimbarea radicală care s-a produs când un asemenea elev a devenit voluntar, personaj principal al propriei vieți; cei din jurul său l-au privit altfel, l-au descoperit într-un mod surprinzător, ceea ce l-a ajutat să își facă prieteni și să aibă rezultate mult mai bune la învățătură.

Scopul cel mai important pentru care trebuie să fim voluntari și, de asemenea, pentru care este bine să ne învățăm copiii să facă voluntariat este sintetizat de liderul politic si spiritual indian, Mahatma Gandhi: „dacă vrem să trăim într-o lume mai bună, trebuie să contribuim la crearea ei”. Pentru aceasta este necesar să pornim din interiorul nostru, al fiecăruia, prin schimbarea mentalității, prin toleranță și prin iubire. Elevii învață să trăiască în relaţie de ajutorare faţă de persoanele defavorizate, să-şi dezvolte stări afective pozitive, să cunoască aspecte ale vieţii unor persoane singure, bolnave sau abandonate. Participarea într-un cadru formal la activităţi de acest fel conferă elevilor în formare sentimentul de apartenenţă. Mai mult decât atât, tinerii se simt valorificați, își formează noi prieteni și realizează rolul lor în societate, participând alături de copiii defavorizaţi la activităţi literare ce pot oferi bucurie sufletească prin sensibilitatea exprimării.

Bibliografie׃
Mara D., 2004 – ,,Strategii didactice în educaţia incluzivă”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Verza E., Păun E., 2008 – ,,Educaţia integrată a copiilor cu handicap”, UNICEF şi RENINCO, Bucureşti.

 

prof. Adriana Sandu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/adriana.sandu1

Articole asemănătoare