Importanța studierii limbii latine

Oare putem condamna Limba Latină doar pentru unii că o numesc „o limbă moartă”? Să alungăm din gândurile noastre o civilizaţie înfloritoare, doar pentru că  cei mai mulţi nu pot vedea utilitatea studiului ei? Să lăsăm uitării de unde am plecat, unde îşi are originile omenirea, să uităm tot, doar pentru a trăi în şi doar pentru viitor? Să nu ştim că a fost odată un Caesar, care  avut ambiţia de a cuceri lumea, să nu ştim că a existat un Cicero, o voce a justiţiei şi a demnităţii umane, să uităm oare  că a fost un Vergilius, care   a avut voinţa şi talentul de a scrie epopeea poporului roman? Să uităm că a existat absolutul frumuseţii, patriotismului şi înţelepciunii?

„Vom face pentru limba latină în ţară la noi
tot ce ne este cu putinţă” (M. EMINESCU)

Şi totuşi ce, de ce am iubi Limba Latină? Ce îi conferă atâta splendoare şi de ce ne-a fermecat? Pentru că încă mai sunt oameni care preferă frumosul în locul utilului , oameni care apreciază  o valoare, indiferent de localizarea ei in timp.

Lingua Latina non mortua est et numquam mortua erit, ea vivit nobiscum nobisque…

Limba Latină nu a murit şi nu va muri vreodată! Ea trăieşte cu noi şi pentru noi….Este prima cale de evadare din realitatea deseori obositoare şi mereu aceeaşi , este poate o revoltă faţa de limitarea prea dură a cunoştinţelor, un fel de agăţare disperată de trecutul uneori revelator. Omul clasic va fi mereu un model de mentalitate, pentru care realitatea şi prezentul în sine sunt lipsite de importanţă în faţa valorilor eterne, universale.

Limba latină este, înainte de orice, purtătoarea unei strălucite culturi clasice, din care culturile moderne s-au inspirat, adeseori, iar, uneori, s-au şi hrănit în mod copios. Şi mai important mi se pare faptul că din latină descind cel puţin zece idiomuri europene, dintre care unele se vorbesc şi pe alte continente, fiind considerate nu numai limbi de cultură şi de civilizaţie avansată, ci şi mijloace de comunicare internaţională. Istoria şi structura idiomurilor romanice şi, implicit, istoria şi structura limbii noastre nu pot fi studiate cu succes şi nici comparate între ele fără o raportare directă şi, adeseori, obligatorie la sursa comună din care provin.

Regretatul profesor şi academician Alexandru Graur mergea chiar mai departe atunci când afirma că „mai ales la noi”, importanţa latinei „este foarte mare şi în prezent”, întrucât „cele mai multe greşeli de limbă pe care le fac românii se datorează tocmai necunoaşterii limbii latine”).

În actualele condiţii, când se simte tot mai acut nevoia unei campanii susţinute de cultivare a limbii literare, cunoştinţele de latină sunt nu numai necesare, ci de multe ori chiar indispensabile. Este hotărât lucru că, însuşindu-ne măcar noţiunile foarte elementare de limbă latină, vom reuşi să ne exprimăm mult mai corect în propria limbă, pe care mulţi dintre compatrioţii noştri o vorbesc şi o scriu cu erori inadmisibile.
Cunoașterea limbii latine asigură accesul direct la cultura antică greco-romană ce stă la baza culturii europene moderne. Elevii doresc să își îmbogățească nivelul de cultură generală, să recunoască valorile antichității în locurile în care ajung din ce în ce mai des, acesta fiind și argumentul lor și al profesorilor, atunci când se întâlnesc la clasă, în timpul unei ore de limba latină. Aproape doua mii de ani de cultură europeană s-au desfășurat în limbile latină și greacă. Mari monumente ale culturii europene, inclusiv românești, au fost scrise în cele două limbi. În plus, pentru români, latina este un instrument de acces la propria istorie și la tradiția latino-romanică a culturii naționale.

Limba Latină este un instrument recunoscut de elevi, de însușire a cât mai multor limbi străine, limba latină functionând ca un „soft“ lingvistic, capabil să le organizeze noile achiziții. În dorința lor de a învăța cât mai multe limbi străine, elevii răspund noilor tendințe europene care afirmă multilingvismul; fiind cetațeni UE, tinerii noștri vor trebui să învețe cât mai multe limbi europene, iar latina e o baza excelentă pentru învățarea multora dintre ele.

Predarea limbii latine urmărește să ofere întregului tineret elementele necesare pentru a înțelege latinitatea limbii și romanitatea poporului nostru, continuitatea noastră pe aceste meleaguri în procesul forăarii națiunii române, apartenența noastră la o civilizație care stă la baza civilizației moderne universale.

Este cunoscuta importanța acestui studiu pentru dezvoltarea capacităților intelectuale și de investigare multidisciplinară și, mai ales, pentu aprofundarea însușirii științifice a problemelor cele mai fidele, continuatoare a limbii latine, pe care o vorbesc astăzi făurarii de lume nouă pe meleagurile Daciei Felix.

Fiind urmașii lui Traian și Decebal cred că este necesar să nu ne uităm trecutul, să reînviem elementele de cultură și civilizație latină pentru că altfel ne pierdem ca națiune, ca popor.

Trebuie să ne mândrim că avem o istorie atăt de bogată, că avem un nume păstrat cu sfințenie din generație în generație-ROMANUS.
Să ne bucuram așadar că avem șansa să răspundem întrebarilor legate de latinitate.
Suntem poporul cel mai în măsură să o facă, pentru că înaintașii noștri să suradă la vestea pomeniriii lor.
Ei vor fi viitorul de mâine, în ei trebuie să găsim baza promovării nației noastre. Să păstram cu sfințenie această comoară care ne-a fost dăruita și să o lăsăm urmașilor noștri mult mai șlefuită.

Să contribuim așadar la asigurarea unui drum mai deschis studiului limbii și literaturii latine urmașilor de peste milenii ai Romei și ai Sarmisegetuzei, purtători neabătuți ai făcliei transmise de nobilii lor înaintași, și, în același timp, de a răspunde, pătrunși de conștiința unei împliniri necesare, înaltelor cerințe ale societății noastre cu privire la formarea tineretului.

Un om trecut prin școală fără a fi învățat latina are o formație intelectuală incompletă, imposibil de recuperat pe cont propriu.

Aşadar Limba Latină se încăpăţânează să nu moară… prezentul nu poate anula tot ce a existat înainte. Latina persistă în fiecare suflet şi în fiecare gând deliberat sau nu pentru că vom purta mereu cu noi marca valorilor antice, iar limba, oricâte schimbări ar suferi, nu se va pute debarasa niciodată de fondul latin.

Vom mai trăi vreodată în spiritul latin, vom mai atinge vreodată acea bogaţie spirituală şi acea eleganţă de altădată ? Rămâne la latitudinea fiecăruia să încerce. Măcar, să aspire spre sublim…

Igitur Lingua Latina moriri nollit… praesentia non potest disolvere omnia quae ante extitisse. Latina manet in quoque animo et quaque cogitatione, volens nolens, cum semper ferremus nobiscum notam antiquarum aestiomationum, et lingua quotquot comutationes sefferret, numquam poterit expellere fundamentum Latinum.

Latin is not  dead  and  it will never  die. It lives on with us and for us.
Will we ever live in the Latin spirit again; will we ever reach that spiritual richness and that elegance that used to be? It is up to each and everyone to at least try to aspire to the sublime.

 

prof. Lăcrămioara Frăţiman

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/lacramioara.fratiman

Articole asemănătoare