Activitățile practice grădinița de copii ocupă un loc important în educarea copiilor, întrucât acestea dezvoltă deprinderi manuale, perseverența, atenția, independența în acțiune, dragostea pentru munca și pentru produsul realizat, stimulează activitatea analitico-sintetică a scoarței cerebrale, educă gustul estetic si spiritul critic prin evaluarea lucrărilor proprii sau ale colegilor, stimulează încrederea în forțele propria prin executarea unei teme prin propriile forțe.
Monica Lespezeanu afirmă, în lucrarea „Tradițional și modern în învățământul preșcolar” (2007), că „rolul activității practice se concretizează în dezvoltarea psiho-motorie, intelectuală, afectivă și estetică a copilului.”
Activitatea practică în grădinița presupune: „familiarizarea copiilor cu diverse materiale, unelte și cunoașterea caracteristicilor acestora, sesizarea modificărilor materialelor în urma prelucrării lor, efectuarea unor operații simple de lucru precum: rupere, mototolire, lipire, tăiere, etc.” (M.L., Tradițional și modern în învățământul preșcolar, 2007)
Curriculumul pentru educație timpurie (2019), prezintă o serie de posibile comportamente manifeste, specifice acestui gen de activități ce pot fi atinse pe parcursul celor trei ani de grădiniță (3-6 ani), comportamente ce asigură premisele dezvoltării competențelor cheie mai târziu. Prin intermediul acestui tip de activitate, copiii își îmbogățesc cunoștințele prin analizarea modelelor prezentate, își formează deprinderea de a studia în detaliu elementele cu care intră în contact, de a le compara, de a evidenția calitățile acestora, utilitatea lor.
Etapele pe care le parcurg copiii în această activitate le oferă posibilitatea să-și fixeze, să-și sistematizeze si să-și verifice cunoștințele pe care le-a asimilat anterior, la alte discipline.
În timpul executării temei (coase, taie, lipește, înșiră, îmbină, combină materiale etc.) preșcolarii execută diferite mișcări care, cu timpul, prin exersare, ajung să fie bine consolidate și sistematizate, ceea ce asigură o mânuire mai corectă și precisă a materialelor, și bineînțeles o executare mai exactă și curată a lucrării.
Activitățile Domeniului Om si Societate (Activitățile practice) pot fi organizate independent sau pot fi integrate. Aceste activități se pot desfășura cu întreaga grupă de copii, pe microgrupuri sau individual și pot avea următoarea structură:
- Moment organizatoric;
- Captarea atenției;
- Anunțarea temei;
- Reactualizarea cunoștințelor anterioare;
- Desfășurarea activității:
- intuirea noului conținut
- prezentarea si analizarea modelului educatoarei;
- explicarea și demonstrarea modului de lucru;
- încălzirea mușchilor mici ai mâinii;
- executarea temei de către copii;
- Evaluare;
- Încheierea activității.
Înainte de parcurgerea acestor etape, cadrul didactic își va elabora o serie de obiective operaționale, corespunzătoare domeniului de dezvoltare și dimensiunilor de dezvoltare. În definirea obiectivelor, educatoarea va ține cont de:
- un obiectiv indică schimbarea ce se așteaptă să se producă în urma instruirii preșcolarului;
- în formularea obiectivelor se folosesc „verbe de acțiune”
- un obiectiv conține un singur verb, deoarece nu se pot realiza mai multe sarcini în același timp;
- obiectivul trebuie formulat utilizând cuvinte simple, cât mai puține;
- obiectivele să fie integrate și derivate logic.
Mijloacele de realizare ale acestor activități pot fi utilizate și în cadrul centrului de activitate (sector) Artă sau în derularea unui opțional. Metodele și procedeele folosite în activitatea practică pot fi: demonstrația, explicația, conversația, exercițiul, algoritmizarea (prin efectuarea unui șir de operații într-o succesiune logică) etc.
Odată cu parcurgerea acestor activități practice, educatoarea va îndruma copiii să găsească utilitatea produselor obținute, să-și valorifice experiența dobândită în alte situații, să analizeze lucrările proprii și ale copiilor, motivându-și părerea. Cadrul didactic va avea în vedere să utilizeze distincte mijloace de realizare, în funcție de vârsta acestora și să ofere posibilitatea copiilor să lucreze cu materiale diverse, care să stimuleze imaginația acestora, drept pentru care evidențiem mai jos planificări care vă pot ajuta în proiectarea activităților pentru grupa mica, mijlocie și mare.
Planificare orientativă – grupa mică
A) Mânuirea materialelor (mototolirea și netezirea unor materiale) pt perceperea diferitelor însușiri ale acestora
Ex:
1) Mingi colorate de diferite mărimi
2) Bile colorate
3) Mărgele colorate
B) Ruperea
1) Ruperea materialului în bucățele mici: 1 cm, apoi mai mici: Fulgi de zăpadă, Fluturași colorați, Floricele de porumb, Floricele pe câmpie
2) Ruperea fâșiilor pe lungimea materialului dat (fâșiile vor fi de cca 2 cm lățime la început și apoi mai înguste): Panglicuțe, Uluci de gard, Șine de tren
C) Lipirea
1) Întinderea pastei de lipit pe o bucata de material rupt de către copii (sau decupat de educatoare)
Ex: Minge cu fulgi mari, Câmp cu flori, Câmp cu iarbă, Covor cu frunze uscate
2) Întinderea pastei de lipit pe o suprafață dată
Ex: Stâlpi, Mingi colorate pe etajeră, Panglici lungi
D) Îndoirea
1) Îndoirea unei suprafețe de formă pătrată prn suprapunerea laturilor și a unghiurilor (pătratul pe laturi – de 2 ori)
Ex: Cartea cu 2-4 file
2) Îndoirea unei suprafețe de formă pătrată prin suprapunerea laturilor și a unghiurilor (pe diagonală – de 2 ori)
Ex: Batista, Șervețelul
E) Bobinarea unui fir relativ gros
1) Înfășurarea firului pe un obiect de formă cilindrică fără o direcție anume
Ex: Papiota, Mosorul
2) Așezarea ordonată fir lângă fir de la un capăt la altul al cilindrului
Ex: Bețișorul colorat, Bastonul cu multe culori
F) Răsucirea
1) Răsucirea cu ajutorul degetelor a unei fâșii de material (1-2 cm lățime) pentru a o transforma în fir
Ex: Toarcem fire pentru țesut covoare, Șnur pentru covoarele păpușii
G) Înșirarea
1) Trecerea unui fir prin orificii de diferite mărimi (în general mari)
Ex: Mărgelele păpușii, ale fetiței, Brățara
H) Șnuruirea
Trecerea firului peste muchie, prin orificiile dispuse pe marginea hârtiei
Ex: Semnul de carte, Rame (pentru tablouri în casa păpușii)
Planificare orientativă – grupa mijlocie
1) Înșirarea
a) Înșirarea pe un fir de ață sau nylon a mărgelelor cu orificii mari.
Ex: Șiraguri de mărgele, Brățara
b) Așezarea monocolora și multicoloră în diferite combinații (alternare și succesiune de culori)
Ex: Ghirlande
2) Răsucirea
a) Răsucirea a două fire împreună
Ex: Frânghie multicolora, Coardă pentru sărituri
b) Răsucirea cu ajutorul degetelor a mai multor fire
Ex: Cordonul păpușii, Șnur pentru gentuță, Șnur pentru mărțișor
3) Înnodarea
a) Înnodarea simplă a unui fir de ață
Ex: Sfoara cu mai multe noduri
b) Înnodarea dublă (cu un fir, cu doua fire)
Ex: Cordon legat (panglicuțe)
c) Înnodarea cu ochi
Ex: Șireturi legate
4) Bobinarea (unor fire relativ groase)
a) Bobinarea firului într-o anumită ordine, sub formă de ghem, apoi pe un suport
Ex: Ghemul, Bobine cu firul ordonat
b) Bobinarea cu fir simplu sau cu doua fire răsucite
Ex: Facem bobine colorate pentru țesut
5) Rularea
a) Rularea unor fâșii de material în jurul unui ax tubular sau de forma dreptunghiulară
Ex: Rulăm panglică pe un suport, Valuri de pânză, Adunăm covorul
6) Șnuruirea
a) Șnuruirea pe contur rotund și oval
Ex: Gulerașul fetiței, Pălăria păpușii
7) Îndoirea (hârtiei, a sârmei)
a) Îndoirea unui patrulater (pătrat, dreptunghi) pe diagonale
Ex: plicul, morișca
b) Îndoirea unghiurilor spre centrul patrulaterului
Ex: Coiful, Barca
c) Îndoirea alternativă spre centrul patrulaterului a unghiurilor rezultate din tăieturile făcute pe diagonale (2-3), spre centru.
Ex: Paharul
d) Îndoirea succesivă a unui pătrat sau dreptunghi pentru confecționarea unei jucării
Ex: Ramă pentru tablou
e) Îndoirea unor fire de sârmă maleabilă pentru a reda imaginea schematică a unor obiecte sau ființe din jur
Ex: Pește, copac, ciupercă, copil
8) Ruperea sau tăierea (cu mâna sau cu unelte improvizate)
a) Ruperea hârtiei cu două degete de la ambele mâini după contur dat. Ruperea apoi a diferitelor forme fără contur ( fâșii, cercuri)
Ex: panglici, mingi
b) Ruperea pe îndoitură pe una și mai multe axe
Ex: Ne facem jucării (figuri plane: pătrat, dreptunghi, triunghi de diferite mărimi)
c) Tăierea materialului îndoit pe ax cu diverse unelte improvizate
Ex: Decupăm imagini (mingi, baloane, flori, copaci, căsuțe, mașini, animale, păpuși)
9) Lipirea
a) Întinderea pastei de lipit, cu paleta, pe o bucată de material decupat în prealabil, fie de către copii sau de către educatoare si lipirea acestuia pe o suprafață dată
Ex: Pom înflorit, mingi cu buline, stegulețe roșii, stegulețe tricolor
b) Lipirea elementelor fără o ordine dată
Ex: Față de masă, ulciorul, căsuța, pisica cu ghemul
c) Lipirea în anumite direcții pe o suprafață plană (verticală, orizontală)
Ex: omul de zăpadă, ursulețul, iepurașul, fructe
d) Lipirea elementelor într-o succesiune sau alternanță dată (ca formă, culoare, mărime, număr)
Ex: camionul, tractorul, trenul, racheta
10) Îmbinări
a) Lipirea unor părți componente pentru alcătuirea întregului pe suprafețe plane
Ex: casă, păpușă
b) Lipirea unor corpuri geometrice pentru a reda imaginea unor obiecte, ființe
Ex: mobilierul păpușii, animale(diferite)
Planificare orientativă – grupa mare
1) Înșirarea
a) Înșirarea de mărgele relativ mici, prin alternanță de mărime și culoare
Ex: șiraguri de mărgele pentru fete
b) Trecerea a două fire prin orificiul unei mărgele, apoi pe fiecare fir câte o mărgea (ambele fire din nou unite și trecute prin orificiul unei singure mărgele)
Ex: salbă
2) Înnodarea
a) Înnodarea după deget (simplă și dublă) cu fundă
Ex: Facem nod la firul de ață; Legarea fundelor, a șireturilor (la ghete, la căciulițe), a cordonului de la uniformă
b) Înnodarea unui mănunchi de fire
Ex: ciucurași pentru covor
c) Înnodarea în lanț (substituind croșeta cu degetul arătător)
Ex: Ciucurași pentru covor, lănțișor colorat, lănțișor pentru chei, lănțișor pentru pomul de iarnă
3) Bobinarea
a) Ordonarea unei cantități mai mari de fire
b) Încrucișarea
Ex: mosoare cu lână, mătase, bumbac etc
c) Depanarea și așezarea pe ghem (cooperarea între doi copii)
Ex: facem gheme
4) Îndoirea
a) Îndoirea unor suprafețe de hârtie (de formă pătrată, dreptunghiulară), prin suprapunerea în diferite direcții, pentru a modela imaginea schematică a unor jucării obiecte etc
Ex: coiful dublu mic și mare, barca (racheta, avionul, fluturele, broscuța), pomul cu coroana rotundă.
b) Îndoirea sârmei (maleabile) în unu-două fire pentru a reda schematic imaginea unor obiecte, ființe
Ex: Plopul, bradul, căsuța piticilor, ciupercă, ochelari, vapor, barză, rață, flori, fetiță, băiat.
5) Tăierea (cu unelte improvizate sau cu foarfecele)
a) Tăierea fără contur în scopul familiarizării copiilor cu unealta și cu operațiunile de decupare
EX: panglicuțe, tăiței, fire de iarbă, baloane, minge
b) Tăierea pe axe cu cuțitul de lemn
Ex: figuri geometrice plane pentru construcții
c) Tăierea pe contur în linie dreaptă, frântă, curbă, în spirală, în îmbinare de linii
Ex: Valurile mării, flori , melci , ramă, cravata pionierului, brăduțul
d) Tăierea unei singure foi și a unor foi suprapuse
Ex: Franjuri la prosop sau cuvertură, față de masă, costum național
6) Tratarea suprafețelor
a) Netezirea scândurii cu glaspapir, băițuirea, vopsirea cu o singură culoare, lăcuirea
Ex: Vopsim mobilier, pregătim tablouri
b) Lipirea unor elemente pe toată suprafața (mozaic cu contur dat de educatoare), după un model dat sau în combinații originale create de copii
Ex: Decorăm măsuța păpușii, decorăm tava
c) Aplicații cu materiale din natură
EX: tava cu fructe
d) Pirogravură
Ex: Rochițe pentru păpuși, șorțulețe
e) Metaloplastie
Ex: Steluțe
f) Elemente decorative prin pictură și dactilopictură (cu vârful degetelor)
Ex: Păpuși din linguri de lemn sau coceni de porumb etc
7) Îmbinarea
a) Prin lipirea elementelor pe suprafețe plane și în relief, prin încheierea elementelor din material lemnos
Ex: Trenul, camionul, racheta , fetița cu mingea, hora păpușilor, tablouri de primăvară (vară , toamnă, iarnă)
b) Încheierea prin ținerea corectă și mânuirea ciocanului din poziție dreaptă din poziție dreaptă, lovirea repetată a cuiului cu ciocanul în scândură simplă
Ex: Casa, blocul, mobilierul, cuier pentru haine
c) Prin șnuruire (încheierea a două părți alăturate)
Ex: Gentuța cu capac, album pentru imagini, portofelul, coșuleț pentru jucării
d) Prin cusătura la mașina de cusut
Ex: hăinuțele păpușii
8) Festonarea
a) Executarea festonului pe o linie dreaptă sau curbă închisă
Ex: Rama cu feston din rafie, coșulețe din rotițe festonate
9) Împletirea
a) În unul, două și trei fire
Ex: Coșulețul fetiței, Franjuri la covor (la prosoape, la covor, la perdele), Cordonul, Cordeluța
10) Țesutul
a) Trecerea firului prin urzeala de pe gherghef
Ex: Covorașul, Ștergător pentru picioare
11) Cusutul
a) Trecerea firului de ață prin orificiul acului mare
Ex: Șervețelele, pernuța păpușii, cuvertura, fețe de masă pentru păpușă, perniță pentru ace, pălăria păpușii, geanta.
În ultimul rând, vreau să aduc în vedere faptul că tot în cadrul activităților practice (Domeniul om și societate), sunt incluse și elemente de activitate casnică, acestea presupunând activități de autoservire, ordine și curățenie a mediului imediat apropiat, îngrijirea plantelor și animalelor mici, pregătirea alimentelor după rețete simple etc., toate acestea încadrându-se în contextul practic-gospodăresc.
Bibliografie
1. MEN, Curriculum pentru educație timpurie, 2019.
2. MEN, Programa activității instructiv-educative în grădinița de copii și în cadrul organizației „Șoimii Patriei”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979.
3. MEN, Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Editura V&I Integral, București, 2000.
4. M. Lespezeanu, Tradițional și modern în învățământul preșcolar, Editura Omfal Esențial, București, 2007.