Importanța limbii materne în predarea și învățarea unei limbi străine

Metodele tradiţionale de predare au fost considerate ȋn ultimele decenii ȋnvechite şi chiar depăşite, mulţi teoretinicieni militând pentru metodele moderne, care şi-au dovedit importanţa şi utilitatea mai ales ȋn contextual pandemic actual, ȋn şcoala online. Cu toate acestea, metodele tradiţionale de predare şi-au arătat utilitatea ȋn ultimii ani şi s-au făcut resimţite treptat, ȋn predarea unei limbi străine, deoarece s-a ajuns la o suprasaturaţie de metode moderne interactive şi online, elevii fiind mult prea familiarizaţi cu ele şi ajungând uneori să se plictisească uşor de acestea.

Astfel, dacă metoda traducerii dintr-o limbă străină, ȋn limba maternă şi invers a fost intens criticată de mulţi specialişti, de-a lungul vremii, aceasta a reapărut ȋn contextul olimpiadelor şcolare de limbi moderne, din anii recenţi, precum şi ȋn manualele de nivel gimnazial, ce urmează noile programe şcolare, demonstrând astfel importanţa ei majoră, ȋn predarea şi ȋnvătarea unei limbi străine. Nu este de ajuns ca un elev să ȋnveţe de la sine sau mecanic o limbă străină, este foarte important ca acesta să poată face corelarea conţinuturilor şi aspectelor lingvistice, cu limba maternă, pentru a putea ȋnţelege mai bine limba respectivă şi pentru a reuşi să comunice cu cei din jur.

Dacă metodele moderne de predare-ȋnvăţare ȋncurajează asimilarea limbii prin exemple, imagini, situaţii de comunicare, cele tradiţionale pun accent pe traducere ȋn limba maternă şi prin realizarea unor exerciţii repetitive, prin care elevul poate să ȋşi ȋnsuşească mai bine limba străină pe care o ȋnvaţă. Mai mult, la vârste timpurii, ȋn primii ani de studiu a unei limbi străine este absolut necesar ca profesorii le traducă elevilor ȋn limba maternă, elementele pe care nu le pot deduce din context sau să le explice anumite chestiuni gramaticale ȋn limba maternă, pentru o bună fixare a cunoştinţelor noi. Evident, acest lucru devine mai puţin frecvent ȋn anii de gimnaziu, dispărând aproape ȋn totalitate la liceu.

Totodată, ȋn ultimii ani, ȋn România, documentaţia specifică şi obligatorie, cum ar fi planificările calendaristice şi pe unităţi, care trebuiau redactate ȋn limba străină de predare, au revenit la conţinut total ȋn limba română. În plus, printre competentele cheie, necesare pentru realizarea profilului unui absolvent de clasa a opta şi atât de intens folosit ȋn ultimii ani, ȋn domeniul metodicii şi al didacticii limbilor moderne, ca de altfel a tuturor materiilor şcolare, se numără comunicarea în limba maternă, ca metodă impetuos necesară.

În ceea ce priveşte experienţa mea personală ca profesor de limba engleză, la ciclurile primar, gimnazial şi liceal, pot afirma că am ȋncercat mereu să păstrez un echilibru ȋntre metodele moderne şi cele tradiţionale de predare, cele din urmă dovedindu-se e multe ori mai de ȋncredere şi mai utile decât primele, fiind uneori criticată sub acest aspect, de către persoane competente, mai ales deoarece la ȋnceputul carierei foloseam destul de frecvent limba maternă la clasele cu nivel scăzut de limbă sau la cele de ciclu primar. Odată cu experienţa acumulată ȋn timp, pot spune că acord o egală importanţă metodelor tradiţionale şi moderne şi că ȋncerc să utilizez cele mai bune strategii şi mijloace prin care elevii mei să ȋnveţe cu plăcere limba engleză, folosind şi limba maternă la clasă, atunci când este necesar.

În concluzie, trebuie să conştientizăm faptul că tradiţionalul nu este neapărat depăşit, precum şi că metodele moderne nu sunt ȋntotdeauna cele mai reuşite. Este foarte important să ştim cum să ȋmbinăm aceste aspecte, pentru a putea crea acte educaţionale de calitate.

 

prof. Alexandra Bercea

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/alexandra.bercea

Articole asemănătoare