La clasa a VI-a, am început cu predarea algoritmilor în mod clasic, dorind să îi învăț pe elevi bazele acestei ramuri, mai mult încercând să îi fac să înțeleagă logic cum se pot rezolva probleme de matematică folosind limbajul natural sau limbajul pseudocod.
Tema acestui articol vizează predarea capitolului referitor la algoritmi, proprietățile acestora, exemple de algoritmi și impactul folosirii aplicațiilor pentru rezolvarea algoritmilor.
Între informatică și matematică există o legătură extrem de strânsă, și anume orice algoritm matematic poate fi rezolvat cu ajutorul calculatorului electronic, existând o mare varietate de programe și de aplicații care ajută, nu numai în rezolvarea problemei propuse, cât și în înțelegerea acesteia. În ultimii ani au fost introduse în manualele de informatică diverse aplicații care pot fi, ori instalate pe calculatorul personal, ori pot fi accesate online în mod gratuit. În predarea algoritmilor sunt extrem de utile aplicațiile precum Scratch, sau accesarea site-ului pbinfo.ro.
Scratch este un limbaj de programare care îi ajuta pe elevi să creeze propriile povești interactive, animații, jocuri și muzică și sa le împărtășească cu alții. Atunci când copiii realizează proiecte în Scratch, ei învață elemente importante de calcul, în același timp gândesc creativ, sistematic și lucrează colaborativ.
Pagina web www.pbinfo.ro propune rezolvarea problemelor de informatică, cu evaluator automat. Putem stii pe loc dacă soluția este corectă sau dacă trebuie să mai lucrăm la ea. Problemele propuse elevilor de clasa a VI-a spre rezolvare au fost la nivelul clasei, spre exemplu:
„Calculați aria unui dreptunghi care are lungimea de 3 ori mai mare decât jumătatea lățimii acestuia”. Am propus sa rezolvăm aceasta problemă în limbaj natural, descriind în pași logici modul de rezolvare și ținând cont că se rezolvă liniar.
După câteva ore în care am aplicat modelul tradițional de predare, rezolvând la tabla algoritmii matematici, am propus folosirea paginii web pbinfo.ro, unde am construit programul folosind blocuri colorate, citind de la tastatură lățimea dreptunghiului și calculând lungimea prin intermediul blocurilor din program. Am repetat toti algoritmii rezolvați la tablă, rezolvându-i încă o data, folosind blocuri grafice.
Concluzia mea a fost că, inițial, la rezolvarea la tablă s-au evidențiat maxim trei sau patru elevi, aceștia au părut interesați să înțeleagă, s-au oferit să iasă la tablă și își făceau toate temele propuse pentru acasă corect, însă atunci când am introdus rezolvarea folosind blocuri colorate, interesul clasei a crescut, se pare că i-a ajutat foarte mult și pe ceilalți elevi din clasă să înțeleagă, au fost mult mai interesați, mai antrenați la oră și mai motivați. Interesul clasei a VI-a la care am realizat acest studiu și de la care am notat aceste observații, pare că a crescut, aceștia cerând teme suplimentare.
Însă o altă observație pe care am făcut-o este că acești elevi prezintă probleme din punct de vedere al gândirii matematice, logice. Dacă elevii nu reușesc să gândească o rezolvare matematic, ei nu înțeleg uneori cerințele, trebuind să le explic de mai multe ori, nu pot să reușească să transpună pe viitor problema într-un limbaj de programare, decât dacă au la baza un model de rezolvare, pe care să se bazeze. Metodele interactive de predare ar avea un efect foarte bun în procesul de predare-învățare.
Utilizând metodele interactive de grup, prin integrarea adecvată în lecțiile de matematică, acestea determină creșterea eficienței învățării noțiunilor matematice şi, prin aceasta, creșterea randamentului şcolar al elevilor. Acest lucru este bun şi pentru alte discipline, elevii adoptând acest stil modern de predare – învăţare, învăţând uşor care sunt metodele interactive şi etapele pe care trebuie să le urmeze pentru o eficienţă mare a lor.
Aplicarea metodelor şi tehnicilor interactive, centrate pe activităţi de grup, asigură elevilor formarea unei gândiri flexibile, dezvoltarea creativităţii, a imaginaţiei, îmbunătăţirea comunicării între colegi. Activitatea pe grupuri are o mare importanţă, având rezultate imediat vizibile în relaţionarea între elevi şi profesor, dar şi între colegi. Metodele utilizate stimulează participarea activă şi deplină a elevilor în procesul instructiv-educativ.
Chiar daca nu toţi colegii profesori de matematică folosesc în lecţii aceste metode, în condiţiile sociale actuale, când elevii trebuie stimulaţi cu activităţi frumoase şi activizante pentru a învăţa mai uşor, eu folosesc aceste metode interactive, iar rezultatele sunt foarte vizibile, elevii fiind mai captivaţi decât înainte, iar învăţarea noţiunilor este mai temeinică.
Este foarte important faptul ca profesorul să ştie momentul lecţiei în care să propună folosirea unei metode interactive, în general, acestea împletindu-se foarte armonios cu multe dintre metodele tradiţionale.