Copilăria este o lume magică, în care locuitorii sunt fericiți. Acesta ar trebui să fie un adevăr universal valabil. Din păcate însă, în realitatea de azi, copiii întâmpină tot mai multe şi mai diverse probleme de adaptare la programul grădiniţei, mai ales din punctul de vedere al relaţionării cu adulţii dar şi cu covârstnicii din acest prim mediu formal din care fac parte.
Toate persoanele adulte responsabile de dezvoltarea personalităţii copiilor trebuie să colaboreze strâns şi eficient pentru a ajuta preşcolarul să fie fericit într-o lume pe care o percepe uneori ca fiindu-i potrivnică. Găsirea unei căi optime de colaborare între educatori, părinţi, psihologi a fost şi preocuparea personalului din grădiniţa noastră, motiv pentru care am înscris un număr de cinci grupe de preşcolari de nivelul I şi II în programul judeţean de dezvoltare socio-emoţională „Da, poţi!”. Acest program a fost elaborat de profesorul Michael Bernard și aplicat cu succes în Australia, SUA, şi ţări din Europa.
Succesul programului în unele grădiniţe din judeţul Cluj ne-a determinat să acceptăm şi noi provocarea şi rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Implementarea programului educațional „Da, poți!” a presupus din partea cadrelor didactice implicate mai multe etape:
- familiarizarea lor personală cu acest nou tip de curriculum, destinat special dezvoltării socio-emoționale a preșcolarilor, acest lucru implicând și o interiorizare a scopului și obiectivelor pe care programul și le propune, astfel, cadrele didactice găsindu-și o motivație puternică pentru aplicarea lui corectă;
- prezentarea programului în sesiuni, părinților preșcolarilor implicați, încercând să îi motiveze pe aceștia din urmă să continue și acasă exersarea unor comportamente destinate dezvoltării socio-emoționale a copiilor;
- evaluarea inițială a preșcolarilor sub aspectul celor cinci abilități socio-emoționale pe cheie pe care programul își propune să le dezvolte la aceștia: încrederea, înțelegerea, rezistența, organizarea și perseverența și alegerea a două abilități ce vor fi dezvoltate în anul școlar curent, acest lucru făcându-se în funcție de numărul de preșcolari care prezintă aceste abilități în stare incipientă sau în dezvoltare;
- realizarea unei planificări personalizate pentru fiecare grupă implicată, planificare ce presupune cel puțin două activități pe săptămână destinate dezvoltării uneia dintre cele cinci abilități socio-emoționale cheie mai sus prezentate;
- aplicarea la grupă a activităților planificate, urmărind evoluția preșcolarilor sub aspectul abilităților exersate;
- evaluarea la finalul parcurgerii modulelor pentru a observa impactul programului și rata dezvoltării abilităților sociale și emoționale.
Deoarece am reușit până în prezent finalizarea tuturor modulelor, în urma discuțiilor și consultării permanente cu cadrele didactice din grădinița noastră care s-au implicat în acest program, precum și cu părinții preșcolarilor implicați, am reușit să tragem câteva concluzii privitoare la impactul programului. Iată cine a avut de câștigat, și de ce:
- cadrele didactice – deoarece își îmbogățesc varietatea de instrumente utilizate în scopul dezvoltării unei personalități complexe, puternice, a viitorilor adulți cu unele noi, interesate, ușor și plăcut de aplicat;
- părinții – deoarece au ocazia să colaboreze mult mai eficient cu tot ce ține de mediul formal al grădiniței, continuând acasă procesul început aici, într-un mod mult mai conștient, mai organizat și cu rezultate evidente;
- preșcolarii – deoarece beneficiază de un mod foarte plăcut de a învăța să se adapteze la regulile societății din care fac parte, învingându-și emoțiile și trăirile negative (frustrare, furie), fără a experimenta un sistem de pedepse sau constrângeri, ci pur și simplu conștientizând, prin acele 11 practici introduse de program (și dorim să evidențiem aici cea a auto-verbalizărilor care ni s-a părut cea mai nouă și eficientă), beneficiile unor comportamente adecvate.
Practicile potrivite pentru asigurarea unui climat educațional adecvat pentru programul „Da, poți!” aduc și lucruri noi dar ajută, în același timp, la organizarea mult mai eficientă a procesului educativ, astfel încât toate componentele implicate, umane și materiale, să contribuie la formarea unei imagini de sine pozitive a preșcolarilor, lucru știut fiind că această imagine de sine se formează la această vârstă raportat la relațiile cu cei din jur (adulți și covârstnici).
În acest sens, în „Hora prieteniei”, la Grădinița Junior din Dej, s-au prins educatoare, părinți, preșcolari de nivelul I și II din cinci grupe, precum și marionetele Ioana cea Încrezătoare, Petre cel Perseverent, Ovi cel Organizat, Ina cea Înțelegătoare și Radu cel Rezistent. În hora noastră am cântat, am dansat, am desenat, am analizat comportamente ale personajelor din povești, am colaborat cu Ioana, Ina, Petre, Ovi și Radu, am reflectat la comportamentul nostru zilnic, am înțeles propriul comportament și pe al celor din jur, am pornit spre autocunoaștere.
Am subliniat aici câteva dintre obiectivele educaționale ce presupun dezvoltarea unei gândiri superioare, întregul program bazându-se pe o gradare a obiectivelor propuse, conform taxonomiei lui Bloom. De la cunoaștere, care s-a realizat prin prezentarea fiecărui fundament sub forma unor povestiri, jocuri de rol, la înțelegere, care s-a realizat prin compararea și diferențierea unor comportamente proprii și ale unor personaje cunoscute cu cele ale marionetelor, apoi aplicarea, prin rezolvarea de situații problemă în care preșcolarii s-au aflat, alegând un comportament adecvat, modificând propriul comportament atunci când nu este potrivit, mai departe analiza, prin acele reflecții zilnice în care copiii au ocazia să discute, să concluzioneze asupra comportamentelor proprii și a celor observate la alții, urmează sinteza, prin dicuțiile cu marionetele de forma „Ce ar spune Ovi, dacă…?” sau „Cum ar fi fost mai bine…?” , copiii având rolul de a dezvolta și crea situații, pornind de la ceea ce au experimentat, iar evaluarea prin judecăți de valoare emise de marionete mai întâi și apoi de preșcolari, privitoare la diferite comportamente precum și prin realizarea unei lucrări colective la finalul unui modul, sub formă de poster, care să ofere ocazia copiilor de a interpreta și susține caracteristicile fundamentului respectiv, observăm că programul facilitează copiilor dezvoltarea unei gândiri critice, de ordin superior.
„Hora prieteniei” la Grădinița Junior este un joc plăcut, antrenant, în care ne facem prieteni, ne inter- și autocunoaștem, ne depășim limitele emoționale și sociale cu scopul dezvoltării unei imagini de sine pozitive și integrării adecvate în societatea din care facem parte.
Bibliografie:
1. Abrudan, A., Jitariu, A., Dezvoltarea copilului de la întrebări şi nelinişti, la sprijin, Ed. Diana, Piteşti
2. Bernard, Michael E., Dobrean, A (coord.ediţia limba română), (2004), Programul educaţional DA,POŢI! Un curriculum preşcolar pentru dezvoltarea socio-emoţională (4-7 ani), Ed. RTS Cluj-Napoca
3. Dăgădiţă, I., (2010), Importanţa structurilor afective în procesul învăţării, în revista Didactica nr.12
4. Ezechil, L.,Lăzărescu, M., (2001), Laborator preşcolar, Ed. V&I Integral, Bucureşti
5. Glava, A., Glava, C., (2002), Introducere în pedagogia preşcolară, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
6. Preda, V., (coord.),Boca, E., Chichişan,E., Ţinică, S., Leva, E., Miclea, M., Pocol, M., Câmpean, E., (2006), Ghidul metodologic şi aplicativ al educatoarei. Pentru activităţi curente şi grade didactice:proiectare didactică, evaluare, parteneriate, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca
7. Urea , I., (2000), Preşcolaritatea – perioadă optimă de formare a imaginii de sine, în Revista Învăţământului Preşcolar nr. 1-2.