Proiectul nostru, pentru Lecturiada 2026 – „Nevoia de omenesc și de omenie”, propune o analiză a umanului și omenescului prin filtrul visceral și ficțional, o sinergie a biologicului cu țesătura sufletească a caracterului, o legătură între conceptul de neuroplasticitate și hemografia stănesciană. A învăța să fii om este, înainte de toate, o acțiune hemografică și neuroplastică, este poezie și biologie finalizată prin autocunoaștere și devenire. Te scrii pe tine la nivel biologic prin învățare și remodelare sinaptică, internalizând virtuți și dobândind bunătatea la nivel profund, eliberând-o de rigorile unei politeți de fațadă, dându-i un sens și o structură de organ al celui mai înalt nivel de evoluție spirituală: omenia.
Proiectul explorează felul în care textele literare devin parte din biologia noastră – neuroplasticitate-, transformând cultura într-o trăire organică, lectura fiind un act prin care creierul nostru se transformă fizic pe măsură ce interiorizăm valori. Ideea acestui proiect este ancorată în eseurile lui Nichita Stănescu: „Hemografia”, „Despre originea curcubeului”, în care și-au găsit substrat fertil cuvintele care întrupează cea de-a opta nevoie umană propusă de Solomon Marcus. Pe acest schelet, am încrustat provocarea centrală a concursului din acest an, aceea de a acorda un premiu Nobel pentru Omenie unui personaj din literatura română clasică sau contemporană, parcurgând etapele: 1. Dreptul de nominalizare; 2. Depunerea nominalizării; 3. Evaluarea candidaților; 4. Selecția laureatului; 5. Anunțarea premiului; 6. Ceremonia de decernare.
Am căutat un fir comun pentru hemografie și neuroplasticitate, astfel, două planuri concrete se suprapun în proiectul nostru: primul plan urmărește parcurgerea etapelor propriu-zise iar cel de-al doilea urmărește modul în care elevii transformă experiența în învățare, interiorizează valori și cunoștințe rafinându-și caracterul și conștientizând acest proces la nivel biologic, înțelegând rolul literaturii de a înnobila sufletul și de a forma oameni compleți, oameni care emană vitalitate, bucurie, drag de semeni. Tot acest deziderat ne-a impus parcurgerea atât a unor volume de beletristică, din literatura română, precum și a unor volume de poezie sau eseistică, toate contribuind la atingerea obiectivelor proiectului: multiliterație, lucru în echipă, dezvoltarea creativității, utilizarea asumată a AI-ului, metacogniție, inter-/transdisciplinaritate, prin cercetarea modului în care lectura ne modelează rețelele sinaptice.
Proiectul este un periplu umanistic prin cărți și idei, prin modele ale devenirii care se conturează în exemple teoretice sau ficționale, întrețes concretul cu imaginarul generând, în mintea celui care experimentează, o naștere la nivel spiritual. Liiceanu ne povestește despre faptul că ne naștem cu toate organele într-o perfectă stare de autoreglare și homeostazie, cu excepția emisferelor cerebrale care sunt perfect construite la nivel anatomic însă, tocmai în această construcție stă capacitatea lor de a se recontrui la nivelul profund al rețelelor sinaptice prin experiență și modelare neurosinaptică. Marcăm, astfel, punctele cardinale ale valorilor în care credem și care ne vor folosi drept busole în viața care se înfățișează precum o țară din oglindă, în care toți alergăm să găsim sentimentul de acasă.
Detalierea activităților proiectului
„Omenesc versus omenie, identitate versus alteritate”
Prima provocare lansată pe padletul concursului s-a concretizat în realizarea unei hărți conceptuale folosind tehnici de grafică și un mod mai artistic de a lega aceste două cuvinte: omenesc și omenie, cuvinte care se răsucesc unul în jurul celuilalt precum catenele ADN-ului, generând memele caracterului; iar cifra opt, cifra renașterii, este o cheie a întâlnirii “acestui cuplu esențial: identitate – alteritate, niciunul dintre ei nu se clarifică în absența celuilalt”, spune Solomon Marcus. Omul, fiind o ființă socială, nu se desăvârșește decât prin raportare la ceilalți și printr-o neobosită căutare de sine prin toate posibilitățile înscrise în ADN. Cuvinte-cheie: omenesc, omenie, identitate, alteritate, Homo sapiens sapiens: Homo viator, ludens, legens.
„De la neuroplasticitate la hemografie sau periplu umanistic prin cărți care te scriu pe dinăuntru”
Călătoria noastră în căutarea a ce înseamnă omenescul și omenia a continuat în încercarea de a găsi noi texte în care cuvintele lui Solomon Marcus se pot regăsi, totodată creând un tablou general al virtuților ce configurează omenia și arătând fundamentul organic, sinaptic al învățării. Această activitate creionează și realizează legătura dintre titlul proiectului nostru și drumul parcurs pentru a urmări cum se naște în noi omenia la nivel biologic și spiritual. Ce ne-am propus? Ne-am propus să schițăm un portret al omenescului, cu toate virtuțile adiacente, să ne îndreptăm privirea către trecut, către unele gesturi și atitudini mai puțin întâlnite în prezent din cauza ritmului agitat al vieții cotidiene: răgazul, taifasul, lucrul bine făcut, ascultarea activă. În acest demers ne -au ajutat cărțile de eseistică ale lui Andrei Pleșu, Despre frumusețea uitată a lumii , Petru Creția, Luminile și umbrele sufletului, Ernest Bernea, Îndemn la simplitate, eseurile lui Nichita Stănescu: „Hemografia” și „Despre originea curcubeului”, eseuri care au generat ideea de hemografie a omeniei și analogia cu neuroplasticitatea științifică. Am creat un album intitulat „Arhiva omeniei”, un infografic privind neuroplasticitatea creierului în procesul de învățare și internalizare a acestor valori, o hartă a sinapselor omeniei, fișe de documentare a virtuților, album tematic “Gesturi autentice” și, bineînțeles, ne-am imaginat cum ar arăta fizic acest organ despre care vorbește Nichita: omenia. Tot în cadrul acestui atelier, am discutat despre istoria Premiului Nobel, români propuși pentru acest premiu, protocolul de desemnare și înmânare.
„Laborator de lectură – o carte la microscop”
O carte are pori, are substrat, are substanță, are ițe invizibile la prima vedere, care se desprind printr-o incizie fină la nivel de țesut semantic. ,,Laborator de lectură” s-a intitulat această experiență de învățare în care am examinat atent toate drumurile pe care ți le poate deschide o carte. O carte la microscop, un preparat microscopic în care cuvintele se mișcă, au propria lor viață, se așază în noi legaturi ectoplasmatice ce trasează posibilități noi de interpretare, respiră prin puterea conceptelor pe care le prefigurează. Am metabolizat fiecare idee extrapolând sensuri, concepte astfel încât o carte recomandată pentru segmentul de vârstă 8-12 ani devine pentru adolescenți prilej de extensie, de căutare și dezbatere a principalelor teme, ridicând ideile de la simplu la complex. „Îmbrățișătoarea”, cartea Laurei Grünberg, are toți porii unei cărți care curge într-o nesfârșită varietate, parafrazând cuvintele lui Ray Bradbury, din cartea sa: „Fahrenheit 451”. O formulare ludică ar suna astfel: se ia o carte din literatura pentru copii, se execută o disecție de fragment și se privește la microscop, începând cu obiectivul cel mai mic și continuând, până la cel mai mare obiectiv.
Obiectiv 50: o privire de ansamblu asupra preparatului literar, ancorarea textului în segmentul de vârstă pentru care este adresat, discutarea ideilor principale.
Obiectiv 70: „Orice carte spune mai mult decât spune” – folosind această pensă, formată din cuvintele lui Alexandru Ștefănescu, executăm o disecție și desprindem cuvintele-cheie care vor funcționa asemeni unor tușe stem ce ne aruncă în concepte complexe: biologia/endocrinologia stării de bine, îmbrățișarea și efectele sale uimitoare: reducerea cortizolului, aport de oxitocină, etc. Cerințe concrete: identificați, în textul citit, posibile teme/moțiuni de dezbatere; realizați o pagină de carte în care extrapolați tema: “Îmbrățișarea oamenilor de știință”, astfel încât să cunoaștem efectele biologice/ fiziologice ale unei îmbrățișări între prieteni; tipuri de îmbrățișări trecute prin filtrul curentelor artistice: cubism, impresionism, suprarealism; ”Lecția lui Brâncuși” sau despre cum arta transmite esența lucrurilor; filozofia iubirii: Philia, Storge, Agape – prin ce acțiuni ajunge Daria să le atingă?
„Candidați și candidaturi la un Nobel pentru Omenie”
Această activitate a avut ca scop căutarea unor personaje, din literatura românească clasică ori contemporană, care să răspundă criteriilor din portretul omeniei: altruism, bunătate, generozitate, autenticitate, etc. În urma lecturării unor cărți, elevii s-au oprit asupra a două personaje: Daria, personajul din cartea „Îmbrățișătoarea”, de Laura Grünberg, deoarece ne oferă un kit de literație emoțională, de învățare și evoluție firească a acestei aptitudini esențiale: omenia. Este o concretizare a filozofiei iubirii prin Philia, Storge, Agape cât și a înțelegerii biologiei din spatele unei „îmbrățișări”; Vlad, personajul lui Bogdan Crețu, din romanul “Mai puțin decât dragostea”, pentru capacitatea lui de a rămâne un spirit viu în tabloul cenușiu al comunismului, de a căuta esența în oameni și situații, de a înțelege și a nu judeca. Acest atelier a urmărit crearea unor criterii de selecție a candidaților, învățarea unor tehnici de discurs și public speaking, scrierea discursurilor, crearea afișelor și identificarea unor strategii de prezentare media.
“Ceremonie de decernare a premiului Nobel pentru Omenie”
Activitatea a urmărit crearea unui ambient festiv, crearea unei diplome care să aibă și o componentă artistică, un desen, conform tradiției Nobel, scrierea și susținerea discursului de mulțumire din perspectiva Dariei, personajul Laurei Grünberg.
Digi(Evenimente): „Un mărțișor – cărțișor pentru o inimă hiperkinetică”, Ziua Poeziei: „Poezia – manifest pentru libertate și omenie sub semnul necuvintelor”.
Pentru noi, Mărțișor-Cărțișor a însemnat reîmpletirea frumosului prin crearea unor mărțișoare cu versuri din volumul de poezie al Cristinei Bogdan, “Inimă hiperkinetică”, desene inspirate din arta suprarealistă și sculpturile lui Brâncuși. O hemografie a spiritului unde cerneala versului devine firul roșu al primăverii.
Ziua Poeziei închide cercul nostru în care am împletit biologia cu literatura, fiind un bun prilej de reflecție, de conștientizare a inefabilului, de găsire a necuvintelor în spațiul sinaptic dintre doi neuroni, în respirația plămânilor și în bucuria lui a fi pentru a privi. Dintre provocările concrete, enumerăm: Blackout Poetry pornind de la un text științific despre creativitatea umană; Poezia este în om!, – transformă foile cu radiografii, electrocardiograme în opere de artă; Intertextualitate- poezia în viziunea unor autori precum: Nichita Stănescu, Vișniec, Borges, Luciana Paiva, Yoam Capote, găsirea punctelor de congruență; Poezia – manifest pentru libertate și rezistență: creează o paralelă între poezie ca manifest pentru libertate în comunism și în epoca actuală, marcată de consumerism.
Bibliografie
1. Rațiu, Bogdan, Dinamica lecturii, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2019.
2. Pamfil, Alina, Didactica literaturii. Reorientări, Editura Art, București, 2016
3. Flonta, Maria-Luisa, Ristoiu, Violeta, Deftu, alexandru-Florian, Neurobiologia cogniției, Editura Universității din București, București, 2016