Formarea, citirea, scrierea numerelor naturale: Utilizarea jocului didactic matematic

Pornind de la premisa că evaluarea reprezintă poate componenta cea mai controversată a procesului de învăţământ, am considerat că prin apelul la autoevaluare ca metodă modernă de evaluare, vom reuşi să eficientizăm acest proces şi chiar să îmbunătăţim  performanţele şcolare ale elevilor, contribuind astfel la asigurarea succesului școlar. Elevii au devenit mai receptivi, mai dornici să se autoevalueze, mai motivați să realizeze performanţe mai bune, iar cei mai mulţi chiar  au și reuşit  acest lucru.

Comunicarea și colaborarea dintre învățător și elevi, dar și dintre învățător și părinți s-a îmbunătățit întrucât elevii au înțeles ce greșeli au făcut și și-au dorit să și le remedieze, iar părinţii au privit altfel activitatea cadrului didactic şi au dorit  să contribuie la optimizarea procesului instructiv – educativ prin acordarea unui timp mai mare pregătirii pentru şcoală a copiilor lor.

Relevarea efectelor pozitive pe care metoda autoevaluării le-a produs asupra randamentului şcolar, în general, și asupra activităţii de învăţare a elevilor, în mod special, a fost evidentă: autoevaluarea a generat o atitudine pozitivă a elevilor faţă de învăţare, oferindu-le satisfacţia muncii împlinite şi făcându-i încrezători în forţele proprii; au fost identificate deficiențele cu care elevii se confruntă, dar şi erorile pe care le comit frecvent; elevii şi-au format o imagine de sine corectă şi astfel a putut fi evitată apariţia discordanţei între aprecierile emise de învăţătoare şi autoapreciere, cauzatoare de tensiuni şi descurajări; apelând sistematic la autoevaluarea rezultatelor, elevii şi-au dezvoltat „capacităţi valorizatoare” – obiectiv formativ de mare însemnătate pentru devenirea lor; s-au diminuat efectele nedorite (pierderea încrederii în sine, de pildă) generate de discrepanţa dintre „realizări” şi „aşteptări”, conştientizarea acestei discrepanţe a determinat treptat angajarea elevilor într-un efort mai susţinut pentru realizarea sarcinilor ce le revin.

Pe lângă concluziile referitoare strict la evaluarea şcolară, sunt de remarcat şi alte efecte benefice ale modalităţilor de evaluare aplicate. Dintre acestea, cea mai importantă cred că este îmbunătăţirea relaţiilor dintre elevi şi a coeziunii grupului-clasă. Am putut constata, în acest sens, că prin colaborare  s-a consolidat coeziunea clasei de elevi, au fost încurajate relațiile de sprijin reciproc, s-au reorganizat ierarhiile nonformale privind elevii „buni” şi elevii „slabi” în direcția eliminării prejudecăților şi a clișeelor de apreciere şi autoapreciere.

Utilizarea noilor metode de evaluare mi-a oferit prilejul de a diversifica controlul activităţii şcolare, având ca finalitate formarea și dezvoltarea unor competenţe şi capacităţi operaţionale în mai multe domenii. Autoevaluarea a generat reflecţii de ordin metacognitiv, dovedindu-şi caracterul formativ prin faptul că a oferit o mare parte din responsabilitatea evaluării elevilor înşişi; i-a motivat pe elevi să-și îmbunătățească rezultatele, reflectând progresul şi nu incapacitatea lor de a realiza anumite sarcini şcolare.

Jocul a constituit pentru elevi o modalitate stimulativă, de antrenare la lucru, de motivare a învățării.

În urma experimentului efectuat pot spune că utilizarea jocului didactic satisface cerințele unui învățământ formativ, deoarece antrenează majoritatea elevilor, sporește gradul de motivație a învățăturii prin satisfacțiile pe care elevii le obțin prin rezultatele pozitive ale muncii lor. La orele de matematică, am realizat lecții la care elevii să participe cu plăcere și să-și însușească cunoștințele în funcție de posibilitățile lor intelectuale. Prin multitudinea de jocuri didactice pe care le-am folosit, elevii au reușit să dobândească cunoștințele matematice atât de necesare etapelor următoare ale învățării matematicii. Prin testele aplicate, am căutat să ilustrez importanța jocului didactic la orele de matematică, faptul că elevii rezolvă cu mai mult interes și plăcere jocurile care nu sunt altceva decât exerciții și probleme prezentate sub altă formă.

Lecțiile organizate cu introducerea unui joc didactic matematic au asigurat participarea activă a elevilor la dobândirea cunoștințelor, la formarea unui stil de muncă intelectuală, lecția devenind o modalitate de organizare a activității de învățare. Creșterea nivelului de pregătire a elevilor prin folosirea jocurilor didactice demonstrează utilitatea lor , atât la matematică cât și la alte discipline.

Combinând metodele clasice cu cele moderne, adoptând cele mai eficiente strategii didactice, se poate insufla elevilor dragostea pentru matematică, să-și formeze deprinderi de rezolvare a problemelor de aritmetică, să-și dezvolte gândirea, logica, imaginația. În cadrul matematicii, predarea-învățarea operațiilor aritmetice cu numere naturale are bogate valențe formative, fiind o modalitate principală de a dezvolta gândirea independentă a copiilor.

 

prof. Elena Loredana Stroe

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/loredana.stroe

Articole asemănătoare