Ştefan Bârsănescu, profesor universitar, spunea că „intrarea în ţara cunoaşterii se face pe podul matematicii”. Matematica înseamnă gândire organizată, creatoare, investigatoare și originală. Jean Piaget menționa că în societatea contemporană însăși condiția de existență a omului se concentrează tot mai mult către inteligență și creativitate, adică inteligență activă.
Scopul principal urmărit în predarea matematicii nu se reduce la latura informativă, ci el vizează mai ales dezvoltarea raţionamentului şi a spiritului de receptivitate, a deprinderilor de gândire logică, de definire clară şi precisă a noţiunilor, de adaptare creatoare la cerinţele mereu crescânde ale societății actuale.
Prin raționament matematic și gândire științifică, elevul poate înțelege mai ușor și celelalte discipline de învățământ și i se formează și dezvoltă capacitatea de a munci organizat și ritmic.
În ciclul primar, datorită lipsei de experienţă a copiilor şi plasticităţii sistemului lor nervos, în cadrul orelor de matematică elevii dobândesc cunoștinţe elementare de calcul numeric şi noţiuni simple de geometrie. Accentul principal se pune pe formarea conştientă a deprinderilor de calcul oral şi scris corect şi rapid, cu utilizarea procedeelor raţionale de calcul.
Deprinderile de calcul (mintal şi scris) reprezintă „instrumente” operaţionale utile pe întregul parcurs al învăţământului, stând la baza întregului sistem al deprinderilor matematice, fiind deprinderi de bază pentru rezolvarea problemelor. Calculul mintal contribuie la dezvoltarea gândirii logice a elevilor. Supusă la un antrenament continuu prin efectuarea unor calcule exacte şi rapide, judicios gradate, gândirea elevului se dezvoltă şi se disciplinează. Când elevul este pus în situaţia de a alege procedeul de calcul potrivit cazului dat, i se dezvoltă puterea de înţelegere, spiritul de iniţiativă, perspicacitatea.
Gândirea logico-matematică se manifestă printr-o varietate de activităţi intelectuale ce au legătură cu memoria şi imaginaţia: judecare, raţionare, înţelegere, explicare, invenţie, deducţie, inducţie, analogie, abstractizare, generalizare, comparaţie, concretizare, clasificare, diviziune, rezolvare de situaţii-problemă.
Metodele și mijloacele de învățământ folosite în predarea matematicii în ciclul primar trebuie să fie conforme cu particularitățile de vârstă ale copilului, să se axeze pe activitățile ludice specifice vârstei și intereselor elevilor, astfel încât elevii să dobândească cunoștințe și deprinderi de natură matematică într-un mod plăcut lor. Antrenarea permanentă a elevilor la un efort mintal susținut reprezintă modalitatea cea mai eficientă de educare a elevilor în scopul formării atitudinii conștiente și active în cadrul lecțiilor. Învățătorul folosește strategii corespunzătoare realizării obiectivelor proiectate prin conținutul informațional, însă elevul, prin efortul depus și prin gradul de participare activă, este cel care decide asupra rezultatelor procesului instructiv – educativ.
Elevii își însușesc un limbaj matematic concis, clar, exact, își formează tehnici de rezolvare a problemelor, își formează deprinderi de muncă organizată, își educă perseverența în depășirea dificultăților, își dezvoltă inventivitatea și creativitatea.
Matematica trebuie dimensionată la parametrii capacităţilor intelectuale ale copilului, deoarece acum ia naştere dragostea sau indiferenţa pentru studiul matematicii. Dacă elevul simte că pătrunde în miezul noţiunilor matematice, dacă gândirea lui este stimulată la un efort gradat în urma căruia are de câștigat, el se va bucura de fiecare succes și astfel își va cultiva interesul şi dragostea pentru matematică.
„Nu trebuie să educăm copiii pentru ceea ce suntem noi azi, ci pentru ceea ce vor fi ei mâine!”, spunea academicianul Gheorghe Mihoc în „Matematica în ciclul primar”.