În cadrul proiectului Proiectul „ENGAGE – Educație pentru noua generație” (2020-1-RO01-KA101-079380), al Şcolii Gimnaziale „Ştefan cel Mare” din Galaţi, am avut posibilitatea de a participa la cursul „21st century skills for teachers and students” („Competenţele secolului 21 pentru profesori şi elevi”) desfășurat de Europass Teacher Academy, alături de cadre didactice din Bulgaria, Lituania, Croaţia, Cipru şi Finlanda. Unul dintre modulele cursului a vizat desfășurarea unor activități practice pentru a proiecta lecții ce au la bază flipped classroom (clasa inversată).
Dar ce este clasa inversată?
Clasa inversată are drept principiu de bază centrarea activității de învățare pe elevi prin parcurgerea de către aceștia a conținutului informațional înainte de ore – în general într-un format digital – pentru ca în orele de curs efectiv să se desfășoare activități colaborative, mult mai active. Această abordare le permite elevilor să învețe diverse conținuturi în afara orelor de curs, în ritmul lor propriu, și să vină la ore informați și mai pregătiți să se implice în discuții pe marginea subiectului și să-și aplice cunoștințele prin învățare activă (Musallam, 2011; Hamdan& McKnight, 2013). Astfel, printr-o învățare activă în clasă, sunt vizate competențe de nivel superior, cum ar fi crearea, analiza și evaluarea.
Clasa inversată și taxonomia lui Bloom
Principiul clasei inversate se combină armonios cu taxonomia lui Bloom, aceasta servindu-i drept punct de plecare în orientarea procesului de predare către dezvoltarea de competențe (Bloom et al., 1956). Astfel, părțile inferioare ale taxonomiei Bloom sunt rezervate pentru autoinstruirea elevilor prin activități structurate, iar timpul petrecut în clasă se concentrează pe părțile superioare ale taxonomiei, sarcinile complexe ce pun accent pe gândirea de nivel superior – analiză, evaluare, sinteză și creare.
Caracteristici-cheie care favorizează învățarea
În ”A Review of Flipped Learning” (Hamdan & McKnight, 2013), autorii sugerează următoarele caracteristici-cheie care favorizează învățarea în clasa inversată:
- Învățarea inversată necesită medii flexibile. Deoarece activitățile din clasă pot varia de la lucrul în grup, în colaborare, la studiu independent sau cercetare, profesorii reorganizează adesea spațiul fizic dintr-o sală de clasă.
- Învățarea inversată necesită o schimbare în cultura de învățare. Sălile de clasă cu predare inversată mută accentul de la învățarea condusă de profesor la învățarea centrată pe elev, pentru ca elevii să experimenteze subiecte mai în profunzime prin abordări active și mai semnificative ale învățării.
- Învățarea adaptată necesită un conținut intenționat. Profesorii evaluează ce materiale ar trebui să fie prezentate elevilor în avans și ce conținut ar trebui predat direct pentru a-i ajuta pe elevi „să dobândească o înțelegere conceptuală, precum și o fluență procedurală” prin abordări constructiviste.
- Învățarea inversată necesită educatori dedicați și profesioniști. Utilizarea clasei inversate, în special cu prezentarea materialelor prin intermediul mediilor și tehnologiilor digitale, nu este menită să înlocuiască profesorii. Timpul petrecut în clasă este crucial pentru ca profesorul să determine dacă elevii au dobândit, printre altele, înțelegerea unui subiect.
Pași în proiectare unei lecții bazată pe clasa inversată
Înainte de lecție:
Ce face profesorul?
• Alege competențele vizate și creează conținutul video adecvat
• Stabilește modul în care va interacționa elevul cu conținutul propus, de exemplu: vizionează materialul și rezolvă cerințele din fișa atașată.
Ce face elevul?
• sarcinile de învățare vizează treptele inferioare ale taxonomiei, adică „memorare” și „înțelegere”.
• învață în ritmul propriu
• vizionează video în orice moment al zilei, de câte ori este nevoie;
• își notează întrebările sau conceptele-cheie
În timpul lecției
Elevii
• sarcinile de învățare vizează treimea din mijloc a taxonomiei, adică sunt legate de „aplicare” și „analiză”
• pun întrebări și primesc răspunsuri imediate
• realizează o mai bună înțelegere a conținutului parcurs
Profesorul
• facilitează cu adevărat o învățare diferențiată
• decide cât timp să petreacă cu fiecare elev în parte
• realizează o mai bună gestionare a clasei
• există o interacțiune sporită (elev-profesor, elev-elev)
După lecție
Ce face elevul acasă după ce a fost la școală?
• Activitatea de după clasă vizează sarcinile legate de „evaluare” și „creare”. Acestea sunt sarcini complexe pe care elevii le pot îndeplini cu un subiect.
• Exemplu: argumentează, justifică, construiește, compune, își imaginează, proiectează
Ce beneficii aduce această abordare?
- utilizare mai eficientă a timpului de curs, concentrându-se pe aplicarea practică a cunoștințelor în timpul orelor de curs Cole (2009)
- oportunități sporite de învățare activă în timpul orelor de curs Gannod et al. (2008)
- potențialul de a crește angajamentul și motivația studenților prin utilizarea inovațiilor și progreselor în tehnologie (Schullery et al., 2011)
- oferă mai multe oportunități de a oferi o interacțiune unu la unu cu elevii (Lage et al., 2000) pentru a crește dezvoltarea competențelor de ordin superior prin analiză, evaluare și creație (Bloom et al., 1956), gândire critică și rezolvarea problemelor.
Arnold-Garza (2014), făcând referire la Overmyer (2012), sugerează că elevii pot beneficia de reflecția asupra materialului și a conceptelor specifice „prin întrebări și discuții cu profesorul lor, prin colaborarea cu colegii lor pentru a rezolva probleme bazate pe conținutul prelegerii, prin demonstrarea sau argumentarea propriilor soluții în fața colegilor de clasă și a profesorului, prin verificarea înțelegerii lor prin experimente în clasă și lucrări de laborator, precum și prin tutoriatul între colegi sau crearea de obiecte de învățare”.
Care sunt provocările?
- pot să apară probleme logistice cu referire la spațiul, designul și resursele sălii de clasă ca obstacole în calea realizării unei învățări active. În plus, problemele tehnice din școli și de acasă pot împiedica furnizarea materialelor și resurselor de învățare
- necesitatea ca unii profesori să se perfecționeze în domeniul tehnologiei sau al metodelor de includere a acesteia în scenariul didactic, precum și timpul necesar pentru a schimba o strategie de predare sau materialele de învățare în sine.
- deși tehnologia poate fi considerată un element profund încorporat în cadrul abordării clasei inversate, includerea acesteia fără a lua în considerare mai întâi scopul său pedagogic nu va conduce la o predare sau învățare eficientă.
Bibliografie
1. Arnold-Garza, S. (2014): The Flipped Classroom Teaching Model and Its Use for Information Literacy Instruction. Communications in Information Literacy, 8(1): 7–22. doi.org/10.15760/comminfolit.2014.8.1.161
2. Hamdan, N., McKnight, P., McKnight, K., & Arfstrom, K. M. (2013). The flipped learning model: A white paper based on the literature review titled a review of flipped learning. Flipped Learning Network/Pearson/George Mason University
3. Brown, B.A. (2016). Understanding the Flipped Classroom: Types, Uses and Reactions to a Modern and Evolving Pedagogy. Culminating Projects in Teacher Development. 12. repository.stcloudstate.edu/ed_etds/12
4. Bergmann, J., Sams, A.(2012). Flip your classroom : reach every student in every class every day. Washinton DC