Cei doi termeni din componența sintagmei „falși prieteni” apar doar la plural, ceea ce înseamnă că fenomenul are întotdeauna în vedere perechi/grupuri de cuvinte care își au originea în limbi diferite. Melania Roibu a observat punctele comune din definițiile pe care lingviștii le propun pentru această sintagmă: a) falșii prieteni se referă la perechi sau seturi de cuvinte; b) acești termeni provin din limbi diferite; c) sunt foarte asemănători sau chiar identici, în ceea ce privește forma.
1. Preliminarii
Pentru Chamizo-Domínguez (2008), falșii prieteni sunt „cuvinte cu semnificanți identici/ asemănători, dar care diferă total sau parțial sub aspectul conținutului.”, mai exact, aceste grupuri de cuvinte au „sosii” într-una sau mai multe limbi diferite, cu care se aseamănă sub raportul formei și/sau al pronunției, dar care au sensuri distincte.
Autoarea sus citată a constatat că, în ultimii ani, numărul „falșilor prieteni” a crescut semnificativ; în plus, alături de această creștere cantitativă, se remarcă și o evidentă tendință de „ajustare” calitativă; mai precis, notează cercetătoarea, sub presiunea uzului, aceste fenomene considerate greșite, puse în raport cu omonimia/paronimia interlingvistică, dar și cu traducerea defectuoasă, ajung să fie acceptate de lucrările normative. Atunci când uzul este susținut de existența unui înțeles „prieten”, alături de unul sau mai multe înțelesuri „neprietene”, limita dintre omonimie și paronimie devine fluidă, iar fenomenul, considerat inițial un accident lingvistic, contribuie la îmbogățirea polisemiei.
Falșii prieteni constituie rezultatul unor traduceri defectuoase, printr-un transfer greșit de sens de la un termen străin la unul autohton, în baza asemănării formale dintre ele și în absența unor elemente comune de înțeles. Efectul rezidă în întrebuințarea unui cuvânt autohton cu înțelesul unui cuvânt străin, cu care este foarte asemănător sau chiar identic, din punct de vedere formal.
2. Falșii prieteni englezești
În ceea ce privește falșii prieteni englezești, Melania Roibu aderă la opinia altor lingviști, precum Cenoz și Kellerman, care consideră că influența interlingvistică, care stă la baza falșilor prieteni, se observă mai bine atunci când limbile implicate sunt înrudite din punct de vedere tipologic. Cu toate acestea, în limba română contemporană, foarte mulți „falși prieteni” antrenează termeni proveniți din limba engleză, care aparține unei alte familii lingvistice. Explicația pe care o oferă lingviștii rezidă în aceea că engleza a fost influențată considerabil de limba latină, fenomen care a contribuit la o dezvoltare lexicală paralelă. Mai precis, susțin cercetătorii, cuvinte cu origine similară, latinească, evoluează distinct, și, în felul acesta, dau naștere unor corespondențe asimetrice. Prin urmare, înțelesul înșelător reprezintă rezultatul modificării semantice și al evoluției diferite.
2.1. Exemple analizate
Un exemplu concludent este engl. epic, care apare cu două valori morfologice diferite în dicționarele britanice:
1) substantiv polisemantic (1, poem, film sau carte lung(ă), cu personaje eroice/legendare din istoria unei națiuni; 2, o activitate solicitantă sau de durată);
2) adjectiv monosemantic (referitor la/caracteristic unei opere epice), via lat. din gr. epikos, format de la epos „cuvânt, cântec”, așa cum se arată în Concise Oxford English Dictionary, 2006); în plus, în Collins Cobuild English Language Dictionary, 1993, același adjectiv este polisemantic, sensul secundar fiind glosat prin sinonimie cu adjectivul great „grozav, nemaipomenit, impresionant”, din ce în ce mai des întrebuințat în limba română.
Substantivul suport este utilizat cu precădere cu cel de-al doilea sens al engl. support „sprijin, încurajare, aprobare”, în timp ce primul înțeles se referă la „acțiunea de a sprijini, faptul de a fi sprijinit”; „persoană/lucru care sprijină”.
Tot așa, verbul a (se) introduce se utilizează tot mai des cu sensul de „a (se) prezenta”, cel mai probabil sub influența lui to introduce (oneself).
De asemenea, multe exemple de falși prieteni englezești au trecut deja granița către calcurile semantice, întrucât noul înțeles este deja acceptat sau în curs de acceptare, în urma presiunii uzului (vezi perechile: a agrea/ to agree (with), aplicație/ application, locație/ location, expertiză/ expertise, determinat/ determined, a realiza/ to realise etc.).
Melania Roibu observă că interferența româno-engleză generează uneori confuzii și suprapuneri nedorite în paradigma unor termeni cu formă asemănătoare și cu legături etimologice îndepărtate, cum este cazul verbului a accesa, întrebuințat cu sensul verbului a accede, în structuri de tipul „Jucătoarea noastră a accesat (în) finala turneuluiˮ.
Verbul a accede, din fr. accéder, apare în DEX (1998) cu sensul de „a avea acces, a ajunge la ceva, undeva”; din același dicționar lipsește verbul a accesa, însă se găsește substantivul polisemantic acces, din fr. accès; lat. accessus, cu sensurile:
1, posibilitate de a pătrunde, drept de a ajunge până într-un loc sau până la o persoană, prin extindere, intrare; cale (sau drum, șosea) de acces; rampă de acces; expr. a (nu) avea acces – a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva;
2, ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă și care se repetă de obicei la intervale variate; izbucnire violentă (și trecătoare) a unei stări sufletești.
În limba engleză însă, cercetătorii remarcă existența atât a substantivului access, care are sensuri identice cu românescul acces, cât și a verbului omograf:
- substantiv: 1, mijlocul sau posibilitatea de a ajunge într-un loc, dreptul sau oportunitatea de a utiliza ceva sau de a vedea pe cineva: Ai acces la un computer?; 2, obținerea de informații stocate în memoria unui computer; literar, o izbucnire a unei emoții: un acces de furie;
- verb: 1, a se apropia (de) sau a intra într-un anumit loc; 2 (informatică), a obține sau a examina informații; din lat. accessus, de la accedere (Concise Oxford English Dictionary, 2006).
La rândul său, verbul to accede (to), din lat. accedere, de la ad- „la” + cedere „a se supune, a ceda” (Concise Oxford English Dictionary, 2006) este glosat prin: 1, a consimți, a fi de acord; 2, a-și asuma o poziție.
În Collins Cobuild English Language Dictionary, din 1993, verbul (to) accede este monosemantic, sinonim cu „a ceda”, „a se supune”; access prezintă o formă unică pentru substantiv și verb (din lat. accessus, participiul lui accedere), fenomen care susține evoluția semantică diferită a unor cuvinte cu etimon comun.
Lingviștii remarcă și interferențele care se produc în sens invers, dinspre română spre engleză, ca în cazul semantizării greșite a perechii sensible/sensitive, primul termen având sensul corect de „rațional”, și nu de „sensibil”, iar cel de-al doilea însemnând „sensibil”, și nu „senzual”. În aceeași situație se află și cuvintele: advance, care înseamnă „progres”, și nu „avans”; anxious, cu sensul de „nerăbdătorˮ, și nu „anxios, temător”; consistent, „consecvent, logic”, nu „consistent”; scholar, care înseamnă „erudit, savant”, și nu „școlar”; sympathy („compasiune, solidaritateˮ, nu „simpatieˮ) etc. Pe toate aceste exemple, Melania Roibu (2016) le poziționează în sfera falșilor prieteni totali, adică termeni cu o formă similară grafică/fonetică și etimologie, respectiv sensuri distincte.
2.2. Falșii prieteni cu etimologie multiplă
Aceeași cercetătoare sus citată aduce în discuție și falșii prieteni cu etimologie multiplă, care antrenează mai multe limbi, îndeosebi româna, engleza, franceza și latina.
Este cazul adjectivelor livrești:
– comprehensiv „care înțelege repede și just; inteligent, pătrunzător”, care poate fi explicat prin fr. compréhensible; lat. comprehensibilis, și nu prin engl. comprehensive „amănunțit, detaliat”;
– versatil „(despre oameni) care își schimbă cu ușurință părerile; nehotărât, nestatornic, schimbător, instabil”, din fr. versatile; lat. versatilis; ca urmare a încălcării ori a lipsei de cunoaștere a restricțiilor de combinare, acest adjectiv este întrebuințat frecvent cu sensul său pozitiv, preluat din limba engleză („polivalent”); acest fenomen marchează trecerea de la falșii prieteni parțiali la calcuri semantice.
Rom. hazardat se raportează concomitent la fr. hasardeux „întâmplător, aleatoriuˮ și la engl. hazardous „periculos, riscantˮ, dar preia numai sensul din engleză.
3. Câteva concluzii
Fenomenul „prietenilor falși” ai limbii române este intens dezbătut și în limbajul blogurilor sau în emisiuni de televiziune. Autorii acestora le numesc „cuvinte-capcană”, sursa unor traduceri greșite dintr-o limbă străină, în special din engleză. Este cazul unor termeni precum engl. physician, similar cu rom. „fizician”, dar care înseamnă, de fapt, „medic”; engl. save, care trebuie tradus prin „a păstra”, „a face economie”, „a pune deoparte”, deși poate să însemne și „a salva” (de la înec, un fișier etc.); engl. deception „înșelare, înșelăciune, înșelătorie, minciună”, tradus greșit „decepție”, al cărui omolog englezesc este disappointment, care înseamnă și „deziluzie, dezamăgire”; sintagma break the record se traduce prin „a sparge recordul”, înlocuindu-se verbul autohton „a bate/a doborî” cu „traducerea” din limba engleză; oricum, noile recorduri nu se pot doborî, din moment ce ele încă nu există, eventual, acestea „se stabilesc”.
Așadar, falșii prieteni constituie cazuri de traduceri eronate, dar, cel mai important, nu toate traducerile defectuoase sunt atribuite falșilor prieteni. Încadrarea acestora în categoria greșelilor se realizează pe baza relației cu fenomene conotate negativ: traducerea inexactă, etimologia populară, paronimia/omonimia, considerate accidente lingvistice și factori care destabilizează vocabularul, despre care Melania Roibu consideră că ar trebui să se limiteze la falșii prieteni totali. Apropierea de polisemie (via calc semantic) are, în schimb, efecte pozitive reprezentate de îmbogățirea sensului.
Bibliografie
CHAMIZO-DOMÍNGUEZ, Pedro J., 2008, Semantics and Pragmatics of False Friends, Routledge.
*** Collins Cobuild English Language Dictionary, 1993, London: Harper Collins Publishers.
*** Concise Oxford English Dictionary, 2006, Oxford University Press.
*** Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Coord. acad. Ion Coteanu, dr. Luiza Seche, dr. Mircea Seche, ediția a II-a, București: Univers Enciclopedic, 1998.
*** Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Coord. acad. Ion Coteanu, dr. Luiza Seche, dr. Mircea Seche, ediția a II-a revăzută și adăugită, București: Univers Enciclopedic, 2016.
ROIBU, Melania, 2016, „Despre falșii prieteni cu sinceritate…”, in: Perspective comparative și diacronice asupra limbii române, Secțiunea Lexic, semantică, terminologii, București: Editura Universității din București, pp. 347-358.
BORZA, Radu, 2018, „Spargem noi recorduri?”; blogul Puțină gramatică și alte chestiuni lingvistice interesante…, disponibil la cum-scriem-corect.blogspot.com/.
PARASCHIVESCU, Radu, 2018, „Cum arată câțiva din „prietenii falși” ai limbii române”; emisiunea online Pastila de limbă, disponibilă la: www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/pastila-de-limba-cum-arata-cativa-prietenii-falsi-i-853361.