Factorii care influenţează insuccesului şcolar

Privit prin prisma eficienţei sale, procesul de învăţământ impune astăzi o abordare din ce în ce mai „insistentă”, concertată și susținută. Proiectarea educaţională include ca secvenţă intrinsecă înregistrarea şi interpretarea rezultatelor obţinute.  Rezultatele obţinute se reflectă în comportamentul verbal şi nonverbal al elevilor şi îmbracă forma reuşitei şcolare sau a performanţelor şcolare. Măsurarea şi exprimarea cantitativă a performanţelor şcolare oferă posibilitatea evaluării acestui proces.

„Insuccesul şcolar reprezintă alternativa negativă, nefavorabilă a randamentului şcolar, fiind denumită şi nereuşită şcolară sau eşec şcolar, reprezentat de notele 1 şi 4.” (I. Bontaş, 2007, p.270).

Circuitul care reprezintă succesul (insuccesul) şcolar menţine în relaţie directă „solicitările obiective” şi „elev”. Putem spune că personalitatea elevului determină specificitatea manifestărilor de succes sau insucces şcolar.

V. Radulian, spunea în anul 1967: „Surprinsă în stadiile sale incipiente, când se produc primele neajunsuri în munca şcolară a elevului, când este numai un moment al evoluţiei situaţiei sale şcolare, rămânerea în urmă la învăţătură poate fi „dirijată”, printr-o intervenţie pedagogică adecvată spre învingerea greutăţilor şi asigurarea reuşitei la învăţătură.”

Factorii care influenţează insuccesului şcolar

Cauzele insuccesului şcolar sunt adesea situaţiile opuse cauzelor care influenţează succesul şcolar.  Cunoaşterea factorilor care influenţează insuccesul şcolar este  necesară pentru elevi şi cadre didactice pentru ca aceştia să conştientizeze influenţele negative în pregătirea şi formarea lor personală. Factorii care influenţează insuccesul sunt de natură psiho-socio-fiziologică, pedagogică sau familială.

Factori de natură familială

  • cazurile în care copiii cresc în familii dezorganizate sau în familii unde climatul nu este unul propice creşterii şi dezvoltării normale a acestora datorită neînţelegerii între membrii, a dezinteresului părinţilor în ceea ce priveşte creşterea şi educarea celor mici;
  • lipsa condiţiilor necesare unei vieţi normale (lipsa hranei, a unei locuinţe, a îmbrăcămintei sau încălţămintei, situaţii des întâlnite în această perioadă);
  • comportamentul autoritar al unor părinţi faţă de copiii lor, fapt ce produce inhibări şi teamă;
  • lipsa unei supravegheri permanente a copilului, a activităţilor acestuia fie ele de natură şcolară sau extraşcolară, fapt ce poate duce la vagabondaj, abandon şcolar sau uneori chiar la comiterea de infracţiuni;
  • absenţa comunicării dintre familie şi cadrele didactice, care îi face pe părinţi să nu cunoască îndatoririle pe care elevii, copiii lor, le au faţă de şcoală, să nu sprijine şcoala în activitățile şi acţiunile pe care aceasta le întreprinde;
  • supraîncărcare activităţii copiilor cu activităţi suplimentare care pot duce la tulburări nervoase sau psihice;
  • direcţionarea forţată spre anumite activităţi care nu corespund nevoilor sau posibilităţilor copiilor, acţiune ce poate duce tot către e insucces sau chiar eşec.

Factori de natură psiho-socio-fiziologică

Tulburările psihice şi de comportament sunt tulburări care pot fi de natură nevrotică, afectivă, mentală, volitivă şi caracterială prin care pot să se manifeste psihozele (fobiile, ideile fixe, oboseala), anumita tendinţe, gânduri şi acţiuni refulate, care influenţează subconştientul şi inconştientul elevului, stări de impulsivitate, instabilitate, excitabilitate sau chiar negativismul psihic care-l fac pe elev să nu mai răspundă solicitărilor agenților psiho-socio-educaţionali ori să reacţioneze negativ solicitărilor acestora.

Tulburările psihosociale pot fi reprezentate de conflicte cu norme etice şi sociale datorate unor tulburări a relaţiilor sociale şi interpersonale în cadrul grupului social din care face parte. Se pot manifesta ca insatisfacţii psihosociale reliefate în inadaptabilitate şcolară, familială sau socială în general.

Tulburările fiziologice cum sunt bolile cardiace, biliare, endocrine, digestive sau cele  ale sistemului nervos, tulburările senzoriale de natură auditivă sau vizuală, maladiile unor sisteme ale organismului, lipsa condiţiilor de dezvoltare fizică normală sunt alte cauze care pot duce către insucces şcolar.

Cauzele de natură psiho-socio-fiziologică pot fi diminuate sau chiar înlăturate prin intervenţia specialiştilor (medici, psihologi, psiho-terapeuţi, asistenţi sociali), condiţia esenţială este însă depistarea lor şi intervenţia în timp util deoarece intervenţia tardivă s-ar putea să nu aibă rezultatul dorit datorită agravării situaţiei în care se află copilul.

Observarea la timp a situaţiilor de acest gen stă în puterea părinţilor şi a cadrelor didactice care au contact cu elevul.

Factori de natură pedagogică

  • calitatea necorespunzătoare a organizării activităţii şcolare la anumite niveluri;
  • conţinutul învăţământului necorespunzător cu particularităţile de vârstă ale elevilor, cu exigenţele contemporane, cu profilul şcolii;
  • insuficienta pregătire a cadrelor didactice din punct de vedere pedagogico-metodic dar şi ştiinţific;
  • mijloace de învăţământ necorespunzătoare sau insuficiente;
  • metodologia didactică neadecvată unei participări active şi euristice a elevilor în cadrul procesului de învăţământ;
  • tratare superficială a educaţiei ceea ce împiedică performanţele şcolare, formarea de capacităţi, interese, aptitudini, aspiraţii;
  • lipsa de colaborare între cadrele didactice , ceea ce poate duce la supraîncărcarea elevilor sau la paralelisme supărătoare ale conţinuturilor;
  • atitudini necorespunzătoare ale profesorilor faţă de elevi;
  • influenţa negativă a grupului şcolar  neunitar, dezorganizat asupra elevului;
  • orientarea şcolară şi profesională necorespunzătoare;
  • evaluarea subiectivă sau incorectă care nedreptăţeşte pe elev şi-l demobilizează;
  • sprijinul limitat şi insuficienta apreciere pentru dezvoltarea învăţământului ca domeniu social prioritar.

Insuccesul şcolar scoate în evidenţă rezultatele slabe la învăţătură şi în dezvoltarea personalităţii care pot fi reliefate în capacităţi intelectuale şi etico-civice slab dezvoltate, abateri comportamentale şi indisciplină, lipsă de interes, motivaţie şi aspiraţii privind învăţătura şi viitorul lor, inadaptabilitate socială şi şcolară, iar la terminarea şcolii incapacitatea de integrare socială sau profesională.

Bibliografie:
1. Bontaş, I. (2007). Tratat de pedagogie. Bucureşti: Editura BIC ALL.
2. Radulian, V. (1967). Contra insucceselor școlare. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

 

prof. Angela Țepeș

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/angela.tepes

Articole asemănătoare