La clasele primare experimentul este folosit ca metodă de învățare, consolidare și evaluare a cunoștințelor. Cuvântul „experiment” provine din latinescul „experimentum” care înseamnă experiență, investigare, probă.
Având un caracter activ, deoarece este o observare provocată, experimentul prinde foarte bine la copiii de vârstă școlară mică. Elevul devine, din observator, practician și poate verifica ipotezele pe care le stabilește dinainte de a începe experimentul. El poate verifica fenomenele care se produc în jurul lui și care îi pot influența viața. Un alt avantaj al experimentului este acela că el poate fi repetat de câte dorește elevul sau de câte ori e necesar pentru a proba o ipoteză.
Învățarea la științe are la bază experimentul care este o metodă de dobândire de cunoștințe, de formare de priceperi și deprinderi, de formare a deprinderilor de muncă intelectuală și practică ce permite elevului să participe activ în procesul instructiv- educativ. Elevul este pus în situația de a observa, a studia, a dovedi, a verifica și a măsura rezultatele obținute.
Experimentul ca metodă de învățământ presupune învățarea prin descoperire(ca procedeu). Acesta poate fi folosit în orice moment al lecției fiind ales în funcție de scopul pentru care e propus: captarea atenției, dobândire de cunoștințe, consolidare de cunoștințe, evaluarea cunoștințelor.
Această metodă de învățare implică procesele gândirii care ajută elevul să interpreteze, să deducă, să analizeze, să compare datele obținute, să generalizeze sau să transfere cunoștințele noi în alte contexte de învățare. În școală, experimentul are valoare formativă deoarece dezvoltă spiritul de observare și investigare, capacitatea de a înțelege fenomene, de a prelucra și interpreta date, trezește interesul pentru cunoaștere. Elevii studiază pe viu, vin în contact direct cu realitatea învățând prin descoperire.
La clasa mea am reușit ca, în fiecare an, să facem experimente și să explicăm diferite fenomene. Mai jos voi ilustra câteva experimente realizate cu elevii mei.
Clasa pregătitoare
1. În farfuria cu apă elevii au presărat piper. Cu degetul arătător înmuiat în detergent de vase au atins suprafața apei. Au observat că piperul ,,fuge”, se retrage spre marginea farfuriei.
2. În farfuria cu lapte, elevii au picurat colorant alimentar lichid. Apoi, cu degetul arătător înmuiat în detergent de vase au atins suprafața lichidului. Culorile au început să se combine și să se miște prin farfurie. În acest experiment elevii au observat cum se obțin culorile secundare.
Clasa I
1. Elevii au amestecat în pahar apă, ulei și colorant. Au observat că uleiul nu se combină cu apa, iar apa are masa mai grea decât a uleiului.
2. În același pahar cu compoziția de mai sus, elevii au băgat o pastilă efervescentă. Bulele care au început să iasă din pastilă s-au urcat spre gura paharului trecând prin toate straturile de lichide. Au observat că dioxidul de carbon rezultat din reacția apei cu pastila efervescentă urcă prin straturile de apă și ulei.
Clasa a II-a
1. Elevii au umflat un balon cu ajutorul unei sticle de plastic de 0,5 l apăsând pe ea și introducând aer în balon.
2. Elevii s-au ,,jucat” cu magneții. Mai întâi au pus într-un pahar apă, apoi au scufundat câteva monede de 10 bani. Au plimbat magnetul pe partea din afara paharului, iar monedele s-au urcat după magnet. Au aflat că prin apă magnetul poate acționa.
3. Fiecare elev a avut un magnet plat în mână. Colegi de bancă au apropiat magneții și au observat că pe o parte se atrag, iar pe partea cealaltă se resping. Astfel au aflat că magneții au 2 poli.
Clasa a III-a
1. În pahare de plastic elevii au pus apă și colorant alimentar. Apoi au introdus câte o frunză de salată chinezească în fiecare pahar. Au lăsat frunza până a doua zi și au observat că acestea s-au colorat cu culoarea din pahar. Astfel le-am demonstrat că apa poate ,,urca”, nu doar coborî.
Clasa a IV-a
1. Elevii mari împreună cu preșcolarii de la grupa mare au așezat în farfurii bomboane colorate apoi, în mijlocul farfuriei, au turnat apă. Au așteptat câteva minute până apa a diluat culorile bomboanelor și s-a format un curcubeu. Copiii au înțeles diluarea și combinarea culorilor.
2. Elevii au construit o rachetă dintr-un balon, o foaie de hârtie și un pai. Apoi au lansat rachetele pe un fir de sfoară întins între 2 stâlpi. Au observat cum aerul poate împinge obiecte.
Experimentele efectuate în clasă atrag elevii spre învățare și cercetare. Ei sunt curioși cum se petrec unele fenomene, iar faptul că pot participa la ele le conferă un rol activ și dinamic. Învățarea, în acest fel, este centrată pe elev, acesta participând la propria formare. În clasa mea, a devenit o regulă faptul că facem experimente lunar și consemnăm toate observațiile în tabele sau grile de observație stabilite înainte de a începe experimentele.
La clasele primare, învățarea este integrată. Deci, prin experimente, elevii își pot explica unele fenomene și aspecte ale vieții: formarea culorilor secundare (educație plastică), formarea vulcanilor (științe ale naturii), fenomenul de diluare, dizolvare, magnetism ( fizică), cântărire și numărare (matematică) etc.
Copiii sunt foarte curioși. Prin folosirea experimentului ca metodă de explorare a realității, li se formează o atitudine activă față de mediul înconjurător. Curiozitatea și dorința de a cunoaște sunt condiții care stau la baza învățării prin experimente. Ei își pot folosi experiența de viață dobândită în aceste ore și în alte activități sau domenii de interes.