Dacă cea mai mare parte a lecțiilor de biologie se desfășoară în sălile de clasă sau în laboratoarele de biologie, necondiționat, unele lecții ar trebui organizate și în natură, sub forma unor excursii școlare, în scopul aplicării și evaluării cunoștințelor dobândite de elevi.
În linii mari, excursiile școlare urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe, familiarizarea elevilor cu frumusețile naturale ale țării noastre precum și asigurarea unor ocazii de recreere și destindere, dacă ne referim la partea frumoasă a acestora. Doar că, din punct de vedere organizatoric, o asemenea deplasare presupune o documentare corectă și serioasă a profesorului organizator, cu privire atât asupra zonelor alese, cât și asupra eficienței și a scopului urmărit, dar și asupra eventualelor probleme apărute pe parcurs.
Așadar, pentru a motiva elevii să dezvolte relații constructive cu semenii lor, să trăiască stări afective pozitive, să-și exteriorizeze și să–și împărtășească preocupările și interesul pentru anumite subiecte din domeniul științelor, în cuprinsul activităților prilejuite cu ocazia perioadei ”Școală altfel”, împreună cu elevii din clasele a IX-a și a X-a profilul pedagogic și arte din cadrul Liceului Pedagogic Ștefan Bănulescu – Călărași, ne-am propus organizarea unei excursii intitulată „Ferestre deschise spre cunoaștere”, deplasându-ne, cu această ocazie, în regiunea Dobrogei, o zonă plină de istorie, tradiții, floră și faună diversificate, relief variat, dar și câteva peisaje de vis.
Ca regulă generală, demersul unei excursii trebuie să constituie obiectul unui proiect, care să cuprindă: data, tema, obiectivele propuse, organizarea acțiunii, activitatea profesorilor și a elevilor, evaluarea.
Pregătirea excursiei școlare a cuprins:
1. Etapa organizatorică:
- Stabilirea detaliată a programului, data și ora plecării, itinerariul de deplasare, stabilirea orelor de sosire la principalele obiective vizitate, regulile ce trebuie respectate pe durata deplasării
- Colaborarea cu conducerea școlii, aprobările obținute de la ISJ, relaționarea cu comitetul de părinți pentru obținerea sprijinului material
- Întocmirea comenzilor pentru transport, stabilirea clară a firmei care va asigura deplasarea și a condițiilor în care aceasta se va realiza, variantele de backup în caz de situații neprevăzute.
2. Etapa pregătirii didactico-științifice:
Am considerat-o cea mai complexă etapă, pentru că în cadrul acesteia este asigurat caracterul didactic al excursiei, precum și nivelul de reușită al acesteia. Spun acest lucru, pentru că în cadrul acestei etape, ca și coordonator al excursiei, dar în calitate de profesor de biologie, am desfășurat :
- Documentarea bibliografică a zonei vizitate, cu privire la legătura floră-faună-relief și îmbinarea acestora cu condițiile de climă
- Studiul materialului disponibil în legătura cu tematica aleasă
- Documentarea despre detaliile fizico-geografice a localităților parcurse, istoria și dezvoltarea acestora
- Includerea în program a vizitării Monumentului Adamclisi, Mănăstirea Dervent, Acvariul și Muzeul de Sculptură Ion Jalea
Tot în cadrul acestei etape, am desfășurat și pregătirea elevilor, ce a constat în:
• Au fost anunțați din timp cu privire la obiectivele excursiei, scopul, durata și itinerariul de deplasare, zonele și obiectivele vizitate.
• Au fost prelucrate normele de disciplină, conduita și regulamentul excursiei
• Având în vedere formele de relief ale Dobrogei, am făcut referire și la echipamentul și obiectele de uz personal necesare în excursie.
3. Ca etapă finală, pentru a verifica modul în care au fost fixate cunoștințele acumulate pe durata excursiei școlare, am inclus evaluarea prin prezentarea de către elevi a materialelor colectate sau realizate, care au fost însoțite de fotografii.
Tot aici, ca și completare a etapei finale, am luat în calcul, în săptămâna imediat următoare excursiei, elaborarea unor referate de către participanții la excursie, referate pe care am putea să le folosim atât în cadrul viitoarelor lecții, cât și cu prilejul altor acțiuni.
Desfășurarea activității: A început dis-de-dimineață, unde elevii din clasele a IX-a și a X-a profilul pedagogic și arte s-au adunat la locul dinainte stabilit și s-au îmbarcat în mijloacele de transport. După efectuarea prezenței și a distribuției pe locuri am procedat la împărțirea sarcinilor fiecărei zone a autocarului, în sensul ca având în vedere zonele parcurse, partea din stânga avea datoria să observe din mers, flora întâlnită (cu accent pe speciile de arbori), iar partea din dreapta trebuia să se focalizeze pe faună, cu accent pe păsările recunoscute. Pentru că atât Câmpia Bărăganului, lunca Dunării și Podișul Dobrogei sunt zone diferite ca relief, floră-faună și climă, am încercat îmbinarea cunoștințelor de biologie în primul rând cu cele de geografie, prin recunoașterea atât a formelor de relief, cât și a calității solului.
Prima oprire a adus în atenție o îmbinare a teoriei cu practica, un fel de armistițiu între cele două teorii, evoluționistă și creaționistă (biologie-religie). Mănăstirea Dervent, un loc puternic încărcat de spiritualitate, în curtea căreia găsim trei mari locuri de închinăciune, Sfânta Cruce care (se pare) crește natural din pământ, Icoana Maicii Domnului (făcătoare de minuni) și Izvorul Tămăduirii. Locul mi-a dat posibilitatea să cunosc mai bine preocupările elevilor, interesele și modul de a gândi, oferind pe alocuri, sfaturi și consiliere în legătură cu stilul de viață și orientarea în carieră.
Și, pentru că interdisciplinalitatea să cuprindă și alte materii studiate, și anume istoria, următoarea oprire a fost la Adamclisi, pentru a vizita TROPAEUM TRAIANI, denumit și Monumentul Triumph de la Adamclisi. Locul este plin de însemnătate istorică, fiind unul dintre cele mai importante monumente ale poporului român, de la începutul formării sale. Ocazia vizitării a permis crearea unui mediu adecvat de comunicare a elevilor, stimulându-le atât imaginația, cât și entuziasmul în legătură cu cele întâmplate în urmă cu mii de ani.
Următoarea oprire a fost cea care a reușit să acapareze atenția cel mai mult, atât prin interesul acordat de elevi, dar și prin atingerea principalului obiectiv al excursiei, nevoia de cunoaștere. Acvariul din Constanța, denumit și acvariul „Profesor Ion Borcea”, care a adunat peste 100 de specii de pești și viețuitoare marine ce aparțin unor zone geografice diverse. Aici au putut fi observate secțiile: Marina, Dulcicola și Pești Exotici. Spectaculos este bazinul care adăpostește o impresionantă colecție de sturioni, renumită pentru longevitatea exemplarelor. Interesante pentru vizitatorii care trec pragul Acvariului constănțean sunt și speciile de pisică de mare, scorpia și dragonul de mare, steluțele de mare, căluțul, acul și ața de mare, cocoșeii de mare, etc. Spațiul vizitat, mi-a oferit posibilitatea ca și cadru didactic, să fac trecerea de la expuneri teoretice la acțiuni concrete de aplicare în practică a noțiunilor predate, dar și verificarea sistematică și prin sondaj a acestora.
Ultima oprire, tot în zona falezei, a fost la Muzeul Ion Jalea, care este unul dintre puținele edificii culturale din țara noastră dedicate exclusiv sculpturii. Locul vizitat reușește să ne poarte prin toate fazele creației sculptorului, fiind observate opere din ghips, bronz, piatră sau marmură. Obiectivul acestei vizite l-a constituit observarea directă, în special de către elevii clasei de „arte”, a lucrărilor expuse, a tehnicilor folosite și a măiestriei artistului, oferindu-le acestora, manifestarea puterii exemplului personal al sculptorului.
Drumul de întoarcere mi-a oferit posibilitatea de observare a profilului psihologic al elevului, comportamentul acestora, dar și posibilitatea furnizării de informații în legătură cu zonele vizitate/ observate, informații pe care le-am considerat în interesul lor.
Bibliografie
1. Marinescu M., „Didactica biologiei – teorie și aplicații ”, Editura Paralela 45 , 2018
2. Marinescu M. , „Metodica predării științelor naturii/ geografiei în învățământul primar”, Editura Paralela 45, 2016