Examenele naționale – o provocare permanentă pentru actanţii educaționali

Intervenția mea este, evident, justificată de apropierea examenelor naționale (atât la clasa a VIII-a, cât şi la a XII-a) care ne plasează în postura de evaluatori. În acest sens, demersul meu este organizat în jurul acestei experienţe şi încearcă să readucă în atenţie câteva aspecte legate de formularea subiectelor, de baremul de evaluare şi notare. De aceea, vă propun o abordare printr-o multiplă perspectivă – de profesor care pregăteşte elevii pentru examen, de profesor-evaluator, de viitor elev evaluat care trebuie să fie instrumentat corect.

Exerciţiul acesta presupune o deschidere în abordarea examenelor, o empatizare din mai multe ipostaze, dar şi o reală disponibilitate de a înţelege pliurile pe care le îmbracă examenele naţionale. Proba de limba şi literatura română devine ofertantă în această direcţie, subiectele I şi al II-lea constituind un teren fertil de reflecţie.

Subiectul I (reprezentând 50 de puncte) are ca punct de plecare suportul unui text nonliterar şi se disociază în doi itemi:

Itemul A, semiobiectiv de tip întrebare strucurată, este alcătuit din cinci sarcini de lucru a câte 6 puncte fiecare, sarcini care urmăresc decodificarea şi comprehensiunea literară. Lucrând cu elevii diverse modele de subiectul I , am observat o recurenţă a verbelor care, conform taxonomiei lui Bloom, vizează aspecte precum: cunoaşterea, înţelegerea, aplicarea, analiza şi sinteza. În acest sens, mi-am permis un inventar al verbelor prezente în cele cinci sarcini de la Itemul A:
subiect  sarcină
1 Explică sensul din text al structurii…
Menţionează conceptul-cheie al textului…
Transcrie mărci ale subiectivităţii din textul…
Transcrie cuvinte/structuri din câmpul lexical al…
2 Indică tema…/ 2 nume de…/ o idee referitoare la…/ domeniul…/ o asemănare…
3 Menţionează numele…/ motivul…/ locul…/ 2 aspecte…
4 Precizează, pe baza textului,…/ Explică motivul pentru care…
5 Prezintă, în 30-50 de cuvinte,…, valorificând informaţiile din text

Se observă la sarcinile 4 şi 5 o trimitere la valorificarea textului fie prin extragerea de citate, fie prin degajarea unor idei/concluzii dintr-un ansamblu de fapte. Menţionez că baremul de evaluare şi notare punctează necesitatea de a formula răspunsurile în enunţuri.

Itemul B, subiectiv de tip eseu, vizează producerea unui text de tip argumentativ  (formularea ipotezei, anunţarea poziţiei, construirea a două argumente, formularea conluziei). Modelul propus în toamna acestui an şcolar, dar şi cele de la examenul de simulare din semestrul al II-lea aduc o noutate în abordarea eseului argumentativ: cele două argumente vor fi realizate prin raportarea atât la informaţiile din fragmentul extras, cât şi la experienţa personală sau culturală.  Problematic în acest moment este tocmai conceptul de experienţă personală: ce include el? devine textul argumentativ o formă de confesiune, utilizând informaţii biografice pentru construirea lui? experienţa personală este sinonimă biografiei sau vizează experienţele de cunoaştere prin lectură ale candidatului? dacă tema argumentativului depăşeşte experienţa biografică a elevului? (ex. Are nevoie sau nu Uniunea Europenă de un proiect de relansare?), prezentarea exemplelor presupune extragerea în citat a unor “bucăţi serioase” din fragmentul-suport sau reformularea ideilor din text?  Tot ca noutate a examenului se manifestă şi limita minimă (nu şi maximă!) a eseului argumentativ – minimum 150 de cuvinte.

Subiectul al II-lea (10 puncte) este un item subiectiv de tip întrebare cu răspuns scurt (din nou este menţionată doar limita minimă – 50 de cuvinte – lucru problematizant în momentul în care se ia în discuţie punctajul pentru formularea nuanţată a răspunsului), ce vizează interpretarea şi/sau comentarea unui text integral sau a unui fragment de text literar, aparţinând oricăruia dintre cele trei genuri: epic, liric şi dramatic. Consider că acest subiect necesită aproprierea sau rediscutarea unor concepte operaţionale pe care elevii le cunosc parţial din perioada gimnazială. Insist în a puncta cele două aspecte pe care le vizează acest subiect: primul este de comentare/ intepretare/ descoperiere a semnificaţiilor textului – acest lucru traducându-se printr-o întâlnire asumată cu textul (identificare a lirismului/ perspectivei narative, stabilirea temei textului remarcate printr-o izotopie specifică etc.); al doilea aspect vizează actualizarea unui concept operaţional însuşit în cadrul orelor de limba şi literatura română. Din nou, mi-am permis o inventariere a sarcinilor de lucru din cadrul acestui subiect, dispuse în funcţie de genul literar.

Gen literar
Genul epic

  • apartenenţa le genul epic
  • aspectul de proză literară al textului
  • caracterizarea unui personaj, prin evidenţierea a două mijloace de caracterizare
  • evidenţierea relaţiei dintre două personaje
  • două trăsături ale descrierii literare de tip portret
  • rolul modurilor de expunere
  • rolul pasajelor descriptive
  • rolul expresiv al utilizării unor moduri/timpuri verbale
  • alternanţa timpurilor verbale
  • două trăsături care justifică apartenenţa la un curent literar (romantism, realism, tradiţionalim, modernism, postomdernism)
  • rolul utilizării dialogului
  • apartenenţa la specia basm cult
  • încadrarea textului în proza fantastică
  • mijloace specifice prozei de analiză psihologică
  • evidenţierea conflictului interior al personajului
  • trăsături specifice prozei moderne subiective
  • trăsături ale fabulei
  • rolul stilistic al interogaţiilor retorice

Genul dramatic

  • apartenenţa la genul dramatic
  • rolul utilizării dialogului
  • rolul stilistic al interogaţiilor retorice
  • caracterizarea unui personaj, prin evidenţierea a două mijloace de caracterizare
  • evidenţierea relaţiei dintre două personaje
  • rolul notaţiilor autorului/ indicaţiilor scenice
  • două trăsături ale comediei
  • în ce constă ironia/ comicul/ absurdul situaţiei.

Genul liric

  • apartenenţa la genul liric
  • semnificaţia textului, evidenţiind relaţiei strânse dintre ideile poetice şi mijloacele artistice
  • particularităţile artei poetice
  • semnificaţia titlului, evidenţiind relaţia acestuia cu mesajul poetic
  • comentarea textului, evidenţiind caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate)
  • comentarea textului, evidenţiind faptul că este o descriere lirică
  • comentarea textului, evidenţiind rolul a două figuri de stil diferite
  • semnificaţia mesajului textului, prin evidenţierea a două mijloace/procedee artistice
  • rolul expresiv al utilizării unor moduri/timpuri verbale
  • două trăsături care justifică apartenenţa textului la un curent literar ( paşoptism literar, romantism, tradiţionalism, modernism, simbolism, avangardism, neomoderism, postmodernism)
  • comentarea textului, prin evidenţierea a două motive literare.

Insist în a puncta cele două aspecte pe care le vizează acest subiect: primul este de comentare/interpretare/descoperire a semnificaţiilor textului; al doilea vizează actualizarea unui concept operaţional însuşit în cadrul orelor de limba şi literatura română. Pentru  că, indiferent de gen sau de specia literară aleasă de scriitor, textul literar operează cu imagini, devenind imago mundi.

 

prof. Adrian Gabriel Stroe

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/adrian.stroe

Articole asemănătoare