Evaluarea reprezintă, alături de predare și de învățare, o componentă importantă pentru procesul de învățământ românesc. Datorită rolului pe care îl ocupă în procesul de instruire, evaluarea elevilor constituie o preocupare esențială pentru profesor, căruia îi revin diferite roluri în realizarea tipurilor de evaluare. În studiul limbii și literaturii române, se practică trei tipuri de evaluare a activității și cunoștințelor elevilor: predictivă, formativă, sumativă.
…ceea ce influențează cel mai mult învățarea sunt cunoștințele pe care elevul le posedă la plecare. Asigurați-vă de ceea ce el știe și instruiți-l în consecință. (Ausubel)
Evaluarea predictivă (inițială) se aplică la începutul fiecărei etape de instruire, iar scopul acesteia este de a identifica lacunele existente și de a stabili planul pentru recuperarea lacunelor. În acest sens, scopul evaluării inițiale poate fi considerat deplin abia atunci când profesorul reușește să îi determine pe elevi să trateze cu interes sarcinile propuse, având în vedere că notele nu se consemnează în catalog, și să devină conștienți că evaluarea inițială este un exercițiu benefic în învățare, nu doar o evaluare propriu-zisă a învățării.
Se recomandă, în aplicarea evaluării predictive, să se țină cont de anumite aspecte: tratarea diferențiată a elevilor, selecția atentă a conținutului învățării, folosirea unor metode și procedee care antrenează cel mai mult capacitățile intelectuale, care asigură învățarea activă și formativă. De exemplu, în cadrul orelor de Limba și literatura română, evaluarea inițială se dovedește a fi foarte utilă la începutul ciclului gimnazial (clasa a-V-a) pentru cunoașterea nivelului de pregătire al elevilor cu care va lucra profesorul, fiind realizată prin probe scrise. Dacă există două clase diferite de a-V-a, este firesc ca acelaşi test aplicat, să ducă la rezultate diferite, ceea ce va necesita abordări variate, cât și selectarea unor metode potrivite nivelului fiecărei clase.
Informațiile obținute în urma acestei evaluării ajută la identificarea nivelul achizițiilor elevilor, ce cunoștințe dețin aceștia, ce abilități au, dar îi oferă și un punct de plecare în planificarea activităților de predare și învățare viitoare. Astfel, dacă în urma testării inițiale a elevilor sunt depistate greșeli de scriere corectă a unor cuvinte, vor fi proiectate activităţi de învăţare în care să se urmărească remedierea acestui fapt, prin completarea unor enunţuri cu ortograme şi explicarea utilizării lor, dacă sunt depistate confuzii de recunoaștere a părților de vorbire, respectiv de propoziție, se va insista asupra diferențierii lor, vor fi lămurite prin exerciții suplimentare.
Așadar, evaluarea iniţială este utilă pentru refacerea sau remedierea unei stări de fapt, pentru aplicarea unui scurt program de recuperare sau de refacere a noţiunilor fundamentale ce vor fi implicate în susţinerea învăţăturii următoare. Pe lângă funcţia diagnostică, evaluarea iniţială are şi o funcţie prognostică care sugerează profesorului condiţiile probabile ale desfăşurării noului program şi îi permite acestuia anticiparea rezultatelor.
Pentru realizarea unei evaluari inițiale eficiente, este absolut necesară cunoașterea programei școlare, nu numai a clasei la care se face evaluarea, ci și a clasei anterioare, iar pentru întocmirea probei de evaluare inițială la începutul clasei a V-a, profesorul va parcurge programa pentru clasa a IV-a, urmărind cu mare atenție capacitățile pe care elevii trebuie să le aibă la acel moment.
Evaluarea inițială oferă profesorului posibilitatea de a avea o reprezentare cât mai exactă a situației existente (potențialul de învățare al elevilor, dar și dificultățile de învățare ale elevilor ce trebuie remediate). Pornind de la datele oferite de evaluarea inițială, profesorul își va organiza/ planifica demersul pedagogic imediat următor.
Bibliografie
Cucoș, Constantin. Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, 2008
Radu, I. T., Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, Editura Didactică și Pedagogică București, 1981.
Radu, I. T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000.
Stoica, A., Evaluarea în învățământul primar. Descriptori de performanță, Editura Humanitas Educațional, București, 1998.
www.asociatia-profesorilor.ro/studiu-evaluarea-initiala-necesitatea-si-importanta-ei-in-activitatea-didactica.html