EDICT

Creativitatea a devenit un indiciu al calității, în zilele noastre, dar și elementul de progres al unei societăți. Copilul provocat să creeze, va fi capabil să găsească soluții și să se adapteze într-o societate care se află în permanentă schimbare. Creativitatea copiilor se manifestă în joc, creații plastice, însă, un rol deosebit de important îl are comunicarea în limba română. Dezvoltarea creativității la elevi nu are scopul de a-i face pe toți elevii să devină artiști, ci ca ei să conștientizeze forța creatoare a cuvântului.

Creativitatea înseamnă să îţi permiţi să faci greşeli. – Scott Adams

Societatea are nevoie de elevi care gândesc şi au capacitatea de a prelucra informaţia primită, de a o transforma în aplicabilitate şi a o adapta la situaţiile cotidiene. Toţi copiii sunt creativi şi pot fi ajutaţi să îşi dezvolte această capacitate, de un învăţător care să le creeze oportunităţi de a interacţiona, de a comunica, de a cerceta şi descoperi. Elevii de azi au alte necesităţi şi respectiv altă abordare de a depăşi blocajele emoţionale ce împiedică dezvoltarea creativităţii.

Creativitatea a fost definită ca fiind capacitatea unei persoane de a realiza ceva nou şi de valoare. Aceasta implică un proces prin care se realizează un produs original. Psihologii au determinat caracteristicile elevului creativ:

• Curios
• Intuitiv
• Curajos în convingeri
• Preocupat de sarcinile care i se dau
• Independent în judecată
• Manifestă motivație

Componentele principale ale creativității sunt: imaginația, motivația, voința și perseverența. Pentru a dezvolta aceste caracteristici, cadrul didactic trebuie să le ofere elevilor oportunităţi de a obţine informaţii şi de a dobândi cunoştinţe în diferite moduri şi dintr-o varietate de resurse. Să sprijine elevii să caute alte modalităţi de a răspunde  la întrebări, chiar şi atunci când au deja un răspuns. Să fie interesat de proces, nu doar de produsele finite şi să nu se aştepte ca elevii, de fapt, să reproducă modelele adulte. Acest aspect este esenţial, învăţătorul nu poate susţine creativitatea elevilor dacă se concentrează exclusiv pe rezultatul final. Elevii dezvoltă independenţă, automotivare şi autoexprimare prin experienţe de învăţare concrete, activităţi, sarcini cu caracter deschis, muzică, joc dramatic. Putem sprijini aceste procese, furnizându-le elevilor materialele şi timpul necesare pentru a explora, experimenta şi crea în felul lor propriu. A le da elevilor libertatea de a crea, înseamnă să susţinem învăţarea elevilor prin descrierea, modelarea, asigurarea feedback-ului şi extinderea gândirii lor prin dialog.

Un factor major în stimularea creativităţii la elevi îl constituie atitudinea învăţătorului faţă de relaţia cu elevul. O poziţie autoritară crează blocaje afective, elevii nu îndrăznesc să pună întrebări de teama eşecului. Munca învăţătorului devine mai dificilă, în contextul în care acesta trebuie să respecte valoarea „formativă” pentru fiecare disciplină, să îi antreneze pe copii în procese de căutare şi descoperire,  de a rezolva situaţii noi. Schimbarea accentelor  pe dezvoltarea încrederii în sine la copil, exprimarea şi acceptarea ideilor, stimularea curiozităţii, valorificarea opiniilor personale, oferirea oportunităţilor de a face alegeri şi asumarea riscurilor aduc beneficii tuturor celor implicaţi în procesul de instruire.

Rolul nostru este de a-i ghida în propria lor învăţare, iar cunoştinţele obţinute să le încorporeze în experienţa lor de viaţă. Potenţialul creator de care dispune fiecare elev, trebuie stimulat, dar nu lăsat să evolueze întâmplător. De aceea este indispensabil să acordăm atenţie modului cum se realizează evaluarea. Aceasta trebuie să aibă caracter formativ, încurajator, care scoate în evidenţă punctele forte ale elevului.

Tensiunea şi frustrarea sunt dăunătoare exprimării creativităţii şi oricărui act ce implică învăţarea. Copiii se dezvoltă ca reacţie la mediile lor, este important să le asigurăm un mediu fizic ce stimulează creativitatea prin joc, lectură, mişcare, varietate de materiale şi acces la acestea.

Mediul emoţional trebuie să le ofere elevilor siguranţă, validarea personalităţii şi unicităţii fiecărui elev. Dispoziţia elevului şi ceea ce îl înconjoară îi influenţează starea de creativitate şi uşurinţa cu care îi vin ideile. Amuzamentul e strâns legat de creativitate. Abordarea cu umor a muncii are întodeauna  ca rezultat creşterea creativităţii. Adoptarea unei atitudini deschise faţă de manifestările creative ale elevilor, asigură creşterea unei generaţii de cetăţeni creativi, capabili să găsească mai multe soluţii pentru orice problemă.

Metode de stimulare a creativității

Turul galeriei este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi să-şi exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate şi susţinute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii, indiferent de grupul din care fac parte. Această metodă presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a procesului şi a produselor realizat de elevi.

Ciorchinele este o tehnică de predare-învăţare care-i încurajează pe elevi să gândească liber, deschis și creator; este o modalitate de a construi asociaţii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor date; este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunoştinţe şi convingeri, evidenţiind modul propriu de a înţelege o anumită temă, un anumit conţinut.

Cubul este o tehnică prin care se evidenţiază activităţile şi operaţiile de gândire implicate în învăţarea unui conţinut. Sarcinile de pe feţele cubului sunt invariabile din perspectivă acţională: descrie, compară, explică (asociază), argumentează, analizează, aplică.

Diagrama Wenn are rolul de a reprezenta sistematic, într-un mod cât mai creativ, asemănările şi deosebirile evidente între două două figuri geometrice, personaje literare, organe interne, anotimpuri, etc. Metoda este potrivită la lecţiile de consolidare. Activitatea poate fi organizată în grup, perechi, frontal.

Metoda cadranelor  urmăreşte implicarea elevilor în realizarea unei înţelegeri cât mai adecvate a unui conţinut informaţional. Această metodă se poate folosi frontal şi individual, în rezolvarea problemelor. Învățarea prin descoperire încurajată în școlile moderne, apelează la metode active, participative, conducând elevul la dobândirea unei experiențe proprii, ca urmare a contactului nemijlocit cu realitatea, prin efort personal de explorare, cercetare, experimentare.