Educație, comunicare și media

Articolul abordează modalitățile prin care mass-media ne influenţează viaţa.

1. Introducere

Am ales să abordez această temă deoarece mi se pare în primul rând o tema foarte actuală şi foarte abordată, atât din punctul de vedere al sociologilor, al psihologilor, al pedagogilor, al experţilor în comunicare etc. Cu toţii suntem legaţi într-un fel sau altul de mass-media, fiind înconjurati de aceasta tot timpul, fie că vrem, fie că nu. Şi când aşteptăm în staţia de autobuz, fără să vrem suntem puşi în faţa unor reclame pe care le citim sau le acordăm atenţie unori poate involuntar şi ne pot chiar influenţa, inconştient uneori. Atunci când am întemeiat cuprinsul acestui eseu m-am gândit în primul la ceea ce mă influenţează pe mine şi la cum mă “afectează” mass-media şi presa în general.

2. Ce este mass-media

Termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie engleză la plural, care a fost preluată și în română, având traducerea și semnificația „medii (de comunicare) de masă”. Cuvântul se poate folosi eventual și la singular, când se spune în engleză medium și în românește „un mediu”. De exemplu: „Pentru a face reclamă, compania Xyz utilizează ca mediu de mase în special radioul.”. Pe de altă parte, atunci când se folosește pluralul media, se scrie de exemplu „… în mass-media românești …”.

Media (sau: mediile de mase) cuprind toate sursele/mediile de informație publice care ajung la un număr foarte mare de persoane, ca de exemplu televiziune, radio, Internet, presă inclusiv aparițiile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane. Aceasta presupune că produsul respectiv este ușor de obținut și are un preț accesibil pentru toate grupurile sociale. În funcţie de scopul activităţii, există instituţii orientate către obţinerea profitului (comerciale) şi instituţii non-profit (cele de serviciu public); primele nu depind (în general) de o sursă externă de finanţare, fapt care le asigură o mai mare independenţă în ceea ce priveşte poziţia politică şi alegerea conţinuturilor ce vor fi difuzate.

Cu acest gen de instituţii orientate către obţinerea profitului consider că se incadrează în ziua de astăzi ziarele de scandal, revistele de can-can şi emisiunile realizate şi bazate pe suferinţele unor oameni.

Mi se întampla zilnic să deschid televizorul când ajung de la grădiniţă şi să vad emisiuni precum “Acces direct” sau “La Măruţă” care încearcă să atragă atenţia publicului prin emisiuni “la crimogen”, prezentând cazuri sociale, scandaluri, pentru a atrage în faţa televizoarelor probabil majoritatea oamenilor de 40+ ani, sau pensionari (fiind cunoscut faptul că în ţara noastră numarul pensionarilor este mai mare decât cel al salariaţilor), deci o clasa social care să spunem că nu mai are o activitate foarte intensă şi au timp sa se uite.

3. Evoluţia mass-mediei de-a lungul timpului 

Încă din antichitate reţelele de comunicaţii au oferit oportunităţi pentru dezvoltări şi inovări, furnizând noi structuri pentru sistemul economic şi social. De la reţelele de drumuri şi apeductele Imperiului Roman la sistemul de căi ferate continentale din secolul al XIX-lea, până la reţelele satelitare şi cele de telecomunicaţii ale secolele XX-XXI, reţelele de comunicaţii au permis omenirii să depăşească barierele spaţiului şi timpului, să acceseze şi să deschidă noi frontiere de interacţiune umană şi ingeniozitate. În prima decadă a mileniului al III-lea a devenit evident că “infrastructura informaţională” (reţelele interconectate de calculatoare, dispozitivele şi softwareul aferent) poate avea un impact tot atât de mare, dacă nu şi mai important, asupra structurilor mondiale economice şi sociale, aşa cum au avut reţelele precedente.

Dezvoltările TIC din ultima decadă a secolului trecut au transformat deja societatea noastră sub multe aspecte, în special în ceea ce priveşte modul în care noi ne reprezentăm lumea în care trăim, relaţiile interumane şi intercomunitare, căile prin care putem dispune de o varietate de servicii, începând cu învăţământul şi asistenţa medicală, până la comerţ şi emisiuni de divertisment.

Opinia publică este motorul care antrenează roţile democraţiei şi se exprimă, în principal, prin mass-media. De peste 150 de ani preţul de cost al comunicării de masă a crescut continuu. Formarea opiniei publice şi menţinerea comunicării între membrii acestor comunităţi, în continuă expansiune, au fost posibile prin introducerea şi generalizarea mass-media: la început presa de masă, apoi, fotografia, filmul, radioul şi televiziunea şi, în prezent, Internetul Mediile social-politice din ultimele cinci secole au produs două teorii de bază asupra rolului mass-media.

Istoria mass-media începe cu lupta omului pentru libertatea personală şi libertatea politică de care depinde libertatea de a vorbi şi de a comunica. Până prin anul 1700, scriitorii au luptat pentru dreptul de a imprima liber, după circa un secol au obţinut dreptul de a critica şi, ulterior, şi dreptul de a face reportaje, de a transmite informaţii, noutăţi.

În ziua de astăzi mă confrunt, consider eu, cu o libertate prea mare a mediei. Chiar zilele trecute, încercam să ascult muzică pe youtoube, însă melodiile tot erau întrerupte de reclame, care deveniseră la un moment dat enervante. Însă, atunci cand aveam căştile şi eram pe drum spre grădiniţă, mi se întâmpla de multe ori sa nu mai sar peste reclame şi să le ascult ca fiind parte din acele melodii.

4. Funcţiile mass-mediei

• Funcţia de informare

Acestă funcţie se referă la nevoia indivizilor şi grupurilor de a controla mediul înconjurator. Pe baza informaţiilor pe care le primesc prin mass-media, oamenii evaluează importanţa evenimentelor, anticipează anumite tendinte ale vieţii economice, sociale sau politice şi iau, în cunoştinţa de cauză anumite decizii.

• Funcţia de interpretare

O stire nu este doar o sumă de informaţii, ea este o viziune, cultural determinată, asupra unor informaţii.Textele jurnalistice oferă atat datele concrete, cât şi intelesul ce poate fi atribuit evenimentelor sau stărilor prezentate.

• Funcţia de legatură

Consumând produsele mass-media, milioane de oameni se găsesc legaţi prin nenumărate fire nevăzute, fiind expuşi constant aceloraşi mesaje, ei ajung să împărtăşească aceleaşi valori, să posede cunoştiinţe asemănătoare, să gândească prin informaţii, idei, poveşti şi simboluri analoage.Oferind informaţii comune, idei comune şi implicit subiecte comune de dialog, mass-media leagă oamenii depărtaţi şi diferiţi, într-un fel de comunicare care nu mai este bazată pe proximitate spaţială, naţională, religioasă ori culturală ci pur şi simplu pe aceea informaţională.

Referindu-se la această funcţie, gânditorul canadian Marshall McLuhan avea să vorbească, în celebra s-a carte Galaxia Gutenberg despre un “sat global” creat de acţiunea de informare a mass-mediei şi dominat de un fel de solidaritate spontană şi inconştientă pe care el a numit-o “tribalism planetar”.În acest sens, deosebit de relevante sunt situaţiile în care un apel lansat prin mass-media declanşează un val de solidaritate ce depăşeşte graniţele naţionale şi deosebirile politice, religioase ori culturale. Exemplele mobilizării opiniei publice: pentru ajutarea orfanilor din România, pentru salvarea balenelor etc.

• Funcţia de culturalizare (educare)

Încă de la o vârstă fragedă copiii sunt modelaţi de mediul social în care trăiesc, astfel, treptat ei dobândesc şi asimilează normele de comportament, interdicţii, valorile, reprezentările simbolice şi categoriile de gândire specifice colectivităţii lor.

5. Influenţa mass-media în viaţa omului 

Efectele mass media se pot resimti in zone diferite ale societatii. Dupa Denis McQuail (1987, p. 256), mass media pot actiona asupra: a) indivizilor, b) grupurilor, c) institutiilor, d) intregii societati; totodata, ele pot afecta personalitatea umana in: dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume), dimensiunea afectiva (crearea sau modificarea unor atitudini si sentimente) sau dimensiunea comportamentala (schimbari ale modului de actiune al indivizilor si fenomene de mobilizare sociala).

Dintr o alta perspectiva, influenta mass media se poate produce intr un interval scurt de timp sau poate avea nevoie, pana devine operationala, de un interval mai amplu. De asemenea, efectele presei pot crea schimbari dorite sau schimbari nedorite: ele pot fi rezultatul unui proces controlat (campaniile de presa) sau al unor ocurente mai mult sau mai putin neasteptate.

Puterea mass media de a impune o anumita opinie poate conduce la doua fenomene:

a) Crearea unei minoritati tacute: in acest caz, grupurile care nu se regasesc in discursul mediatic reprezinta categorii izolate; ele se retrag din dezbatere, iar pozitia lor „tacuta”, chiar daca se exprima prin vot sau prin alte instante, nu afecteaza miscarea generala a societatii. Eliminand minoritatile din dezbaterea publica (prin privilegierea ideilor dominante), mass media isi abandoneaza misiunea democratica si conduc la o uniformizare a discursului social.

b) Crearea unei majoritati tacute: frecvent, mass media exprima puncte de vedere care nu reprezinta marea masa a oamenilor obisnuiti, ci ideile unor lideri sau ale jurnalistilor, care monopolizeaza spatiul si timpul dezbaterilor. Daca ideile unei minoritati sunt sustinute de presa, respectiva minoritate devine foarte activa (deoarece se vede confirmata de autoritatea mass media), in timp ce majoritatea, simtindu se marginalizata, se retrage din dezbatere si incepe sa alunece pe pantele „spiralei tacerii”.

Clivajul dintre minoritatea vizibila, exprimata de mesajele mass media, si majoritatea invizibila, fara acces la dialogul social, se poate mentine ascuns perioade lungi de timp, pana in momentul cand o alta forma de expresie sociala, care garanteaza anonimatul indivizilor (votul ori revolta), va aduce la lumina adevarata atitudine, adevaratele interese si pozitii ale maselor.

Spre exemplu, discursul presei romane din perioada alegerilor legislative si prezidentiale din 1992, dominat de cuvantul elitelor intelectuale, a marginalizat vocile celorlalte categorii sociale, impingandu le catre o „spirala a tacerii”. Cu acest lucru cred ca ne confruntăm şi noi, de exemplu, Campania electoral din America, sunt şziri care circulă peste tot atât în mediul on-line cât şi tv. Chiar eu, fiind mereu bombardată pe toate site-urile indiferent de ce căutam, apareau informaţii despre acest subiect, uneori cu titluri suprarealiste aş putea spune, care te făceau să intri să verifici ştirea şi astfel să devii interest de temă, deşi nu te influenţează direct.

Facebook, cea mai accesata pagina de internet, ne influenţează tuturor vieţile, mie personal cel putin foarte mult. Primul lucru pe care îl fac când mă trezesc, înainte de a merge la toaletă sau de a-mi bea cafeaua este să îmi verific pagina de facebook, să verific notificările şi mail-ul. Ceea ce găsesc pe facebook, aş putea spune că mă influenţează pentru tot restul zilei. Când accesez pagina, de multe ori urmăresc activităţile prietenilor sau accesez diferite ştiri, informaţii pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în fiecare zi. Nu postez foarte des noutăţi dar imi place să urmăresc daca am primit vreo apreciere şi de la cine, asta mă face să ma simt apreciată.

Seara, aproape zilnic, urmăresc ştirile, emisiunile tv de genul : “În puii mei”, care mă distrează, mă destresează, chiar şi ştirile îmi oferă o stare de confort şide linişte.

6. Concluzie

În conluzie aş putea spune că sunt dependentă de ceea ce înseamnă media online, mai ales ca telefonul este principalul mijloc pe care îl folosesc pentru a mă informa.

Referințe și bibliografie:
ro.wikipedia.org/wiki/Mass-media
alexandramocan.wordpress.com/2011/01/14/functiile-socio-culturale-ale-mass-mediei/
McQuail, Denis (1987) Comunicarea: Institutul European, Iaşi;
Iancu, Ştefan ( 2006) Apariţia şi evoluţia mass media, Noema, Vol.5
Coman, Mihai (2007) Introducere în sistemul mass-media:Polirom, Bucureşti.

Notă:
Acest articol este o prelucrare a unei lucrări realizate ca student la Pedagogie, în cadrul Facultății de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Bucureşti, 2016 (autor: Maria Raluca Robu).

Accesări: 133

Articole asemănătoare