Una dintre dificultățile care apar atunci când e vorba despre atingerea performanței academice, pe lângă achiziția de conținut, este și metodologia de predare-învățare pe care profesorii o folosesc în clasă. Clasele sunt mediul cel mai divers în termeni de cogniție, talente, înclinații, interese, scopuri care trebuie luați în considerare în momentul instruirii, iar orele de limbi străine reflectă această realitate într-o măsură covârșitoare, deoarece aici sunt dobândite abilități lingvistice și comunicative pe care unii dintre elevi și le însușesc cu ușurință, în timp ce alții au dificultăți în realizarea acestora. Prin urmare, în acest context, profesorul ar datoria de a găsi o metodologie adaptată la ritmul de învățare al clasei.
În cazul unui student cu dificultăți de învățare, ar trebui făcută o adaptare metodologică și evaluativă corectă, astfel încât aceștia să poată atinge aceleași obiective ca și colegii săi. Având în vedere diversitatea metodologiilor care apar pentru a satisface nevoile și diversitatea predominantă a elevilor noștri în ceea ce privește educația multilingvă, este esențial să identificăm metodologii potrivite acelora care au nevoie de sprijin specific.
Introducere
Una dintre afecțiunile care joacă un rol decisiv în învățarea unei limbi străine este dislexia. Această dificultate afectează procesul fonologic al limbajului, adică probleme la segmentarea limbajului oral în unități mici și asocierea lor cu un simbol sau literă. Decodarea pentru o persoană cu dislexie este deja un proces complex în învățarea limbii lor materne, așa că atunci când elevul se dedică învățării unei limbi străine, profesorul va avea nevoie de o metodologie și o evaluare adecvate pentru a îmbunătăți acest proces și dificultățile asociate. Studiul de față pleacă de la experiența proprie cu 5 elevi diagnosticați dislexici în timpul anului școlar, dar pentru care profesorii de la clasă nu au aplicat metodologii adaptate.
Printre principiile enunțate de Brady care oferă o serie de linii de ghidaj în abordarea procesului de predare elevilor dislexici, s-au aplicat cu succes:
a) Principiul repetării: revizuirea și întreținerea conceptelor deja învățate;
b) Principiul secvențierii: trecerea de la cel mai simplu la cel mai complex în mod rațional și organizat;
c) Principiul cumulativ: folosiți ceea ce știu deja elevii pentru a învăța noi concepte;
d) Principiul sistematizării: predarea sunetelor fonemelor și sunetelor limbii țintă;
e) Principiu fonetic/ alfabetic: explicați sunetele literelor;
f) Principiul metacognitiv: elevul învață reflectând la modul în care învață limba țintă;
g) Principiul analitic: elevul învață să fracționeze cuvintele și sunetele corespunzătoare;
h) Principiul sintetic: elevului învață cum să îmbine părțile minore și să vadă cum sună împreună.
Metodologia de utilizat cu elevii dislexici va trebui să respecte doua cerințe esențiale: sa fie vizuala și manipulabila, astfel încât aceste experiențe să rămână stocate în memoria lor. Vor lucra la cursul de engleză, unde există întotdeauna aceeași organizare a unităților didactice: vocabular, gramatică, înțelegere de text audiat și exprimare orală. In același timp, conținutul și obiectivele nu vor fi modificate, astfel încât elevii afectați se vor simți incluși in restul colegilor de clasă.
Pentru ca elevii cu dislexie sa aibă o mai bună înțelegere a limbii engleze și o asimilare mai pozitivă, s-a aplicat o metodologie specifică pentru fiecare parte a unităților didactice.
Metodologie
În cadrul elementelor curriculare, vocabularul este cea mai simplă secțiune de învățare în acest tip de elevi, deși problema constă în a recurge la procesul de decodare. Prin urmare, pentru a îmbunătăți vocabularul, am recurs la utilizarea:
a) Flashcards: când începem unitatea, vom face o scurtă explicație pentru toată clasa cu flashcard-urile. În acest fel, elevul afectat va putea să se asimileze vocabular mai ușor. Numele fiecărei cărți se va repeta în engleză de mai multe ori, adăugând traducerea în partea de jos. O posibilă variantă a acestei activități este un joc în care cărțile sunt așezate deasupra tablei, așa că elevii le vor denumi în timp ce profesorul le arată. Ulterior, se întorc una câte una toate cărțile, astfel încât elevii să poată memora vocabularul.
b) Bingo: elevilor li se oferă cărți cu imaginile vocabularului. Pentru elevul cu dificultăți, vom pregăti același card, dar cu numele animalelor în limba engleză. Va merge spunând numele animalului pe rând, scoțând hârtiile cu numele din sac. Cu această activitate vom lucra, de asemenea, înțelegerea de text audiat.
c) În ferma/ clasa/ casa mea … : în această activitate elevii vor lucra în cooperare. Clasa va fi împărțită în grupuri, care vor realiza o pictură murală cu o fermă/ clasa/ casa.. și diferitele animale/ obiecte. Odată ce activitatea este terminată, ei trebuie să facă o prezentare în clasă a proiectului grupului, lucrând astfel exprimarea orală. După terminarea introducerii vocabularului, se vor desfășura activități pentru a îmbunătăți gramatica elevilor într-un mod distractiv.
De exemplu: a) My pet: în această activitate vom lucra la înțelegerea textului audiat și vom fi introducere gramatica acestei unități. Mai întâi vom distribui versurile melodiei către elevi redata de pe următorul link youtube.com/watch?v=pWepfJ-8XU0. Elevii vor cânta melodia cu toții împreună în cazul. Pentru ca elevul cu dislexie sa nu aibă probleme cu documentul, vom face o variantă pentru întreaga clasă, astfel încât să poată înțelege mai bine textul. Substantivele trebuie să fie înconjurate cu roșu și cu albastru verbele. În cele din urmă, vom face grupuri pentru a cânta fiecărui grup un animal și astfel să evalueze fluența în exprimarea orală. b) Have/ has: explicația gramaticii se realizează cu suport vizual precum Prezi. Pentru elevul cu dislexie, se facilitează o serie de activități pentru a le lucra acasă. c) Dialogue: în această activitate vom lucra în perechi. Fiecare cuplu va primi carduri folosite în vocabular pentru a lucra gramatica. Ei vor trebui să pună întrebări pentru a ghici care sunt animalele/ obiectele pe care le are partenerul.
Cât despre desfășurarea activităților audio, subiectul dislexic primi o înregistrare a unui fragment deja cunoscut in limba materna si limba străină, astfel încât asocierea sensurilor sa fie ușurată, iar discuția pe marginea materialului este in principal prin asociere de imagini cu situația de comunicare întâlnită.
Evaluarea elevului dislexic este o altă secțiune care trebuie modificată pentru ca elevul cu dislexie sa nu aibă probleme curriculare în timpul procesului de predare-învățare. Prin urmare, singura abilitate de comunicare care nu a putut fi evaluată dintre cele patru existente în limba engleză (ascultare, vorbire, scriere și citire) este exprimarea scrisa, fără însă a se elimina din conținuturi. De asemenea, este esențială folosirea unui un portofoliu personalizat pentru a ține evidența participării elevului la clasă și a muncii depuse.
În final, pentru a evalua eficient elevul cu dislexie, s-a utilizat scala: EXCELENT BINE SUFICIENT INSUFICIENT, aplicată pe grila:
VOCABULAR: Utilizează in mod adecvat vocabularul Utilizează vocabularul cu greșeli rare Utilizează vocabularul corect uneori Nu utilizează vocabularul adecvat
GRAMATICA: Utilizează in mod adecvat structurile gramaticale Utilizează structurile gramaticale cu greșeli rare Utilizează structuri gramaticale corect uneori Arareori utilizează structuri gramaticale in mod adecvat
PRONUNTIE: Demonstrează o buna pronunție Uneori face greșeli de pronunție Pronunție comprehensibila cu multe greșeli Pronunție ininteligibilă
Concluzii
În lucrarea de față, s-a realizat o abordare a termenului de dislexie în contextul învățării unei limbi străine. În consecință, a fost realizata o propunere de intervenție pentru elevii cu respectiva tulburare de dezvoltare, bazată pe principiile de secvențiere. În plus, s-a dezvoltat o schimbare atât în metodologie, cât și în sistemul de evaluare. În această propunere au fost incluse unele adaptări, astfel încât elevii cu dislexie sa fie capabili să dovedească competentele specifice învățării limbilor străine. Din moment ce oamenii cu dislexie înțeleg mai bine conținutul cu materiale vizuale și nu cu elemente scrise, s-a încercat includerea acestor instrumente în metodologie, cu rezultate semnificative înregistrate ulterior.
Bibliografie
1. Brady S, Shankweiler D, Mann V. Speech perception and memory coding in relation to reading ability. J Exp Child Psychol, 1983.
2. Denckla MB, Rudel RG, Chapman C, Krieger J. Motor proficiency in dyslexic children with and without attentional disorders. Arch Neurol, 1985.
3. van Ingelghem M, van Wieringen A, Wouters J, Vandenbussche E, Onghena P, Ghesquière P. Psychophysical evidence for a general temporal processing deficit in children with dyslexia.
4. Witton C, Talcott JB, Hansen PC, Richardson AJ, Griffiths TD, Rees A, et al. Sensitivity to dynamic auditory and visual stimuli predicts nonword reading ability in both dyslexic and normal readers.