Dialog interdisciplinar: de la cuvânt la imagine, sunet și unelte digitale

Interdisciplinaritatea constituie un concept care dobândeşte treptat adeziunea celor implicaţi în procesul de predare-învăţare, deoarece oferă o imagine unitară asupra cunoştinţelor/ fenomenelor studiate în cadrul diferitelor discipline. Devine astfel posibilă contextualizarea şi aplicarea acestor cunoştinţe într-o arie mai largă, asigurându-se un caracter formativ sporit învăţării. Julien Klein afirma că „interdisciplinaritatea a fost definită în diverse feluri pe parcursul acestui secol: ca o metodologie, ca un concept, un proces, un fel de a gândi,o filozofie şi o ideologie reflexivă”. Interdisciplinaritatea este o modalitate de a rezolva problemele şi de a răspunde la întrebări care nu pot fi satisfăcător rezolvate prin metode sau abordări unice.

Dialogul interdisciplinar are drept efect implicarea activă şi motivarea elevilor, dezvoltarea spiritului de cooperare, posibilitatea aplicării în acelaşi context a noţiunilor dobândite în cadrul diverselor discipline de studiu.

Literatura, artă a cuvântului, oferă profesorului posibiltatea de a aduce în lecţie celelalte arte: muzica, pictura, cinematogafia, sculptura, unele dintre ele constituind şi obiectul de studiu al unor discipline în sistemul de învăţământ românesc. Subiectul creaţiilor literare studiate de elevi a fost folosit de regizori pentru diverse ecranizări, ce pot fi vizionate de elevi, constituind punctul de plecare pentru o dezbatere care să evidenţieze cât din atmosferă, subiect, trăsăturile personajului au fost captate de pelicula cinematografică. În afară de metoda debate-ului, des uzitată în încercarea de activizare a elevilor, o altă metodă activ-participativă este jocul de rol. Elevul-actor va trăi intens participarea la dramatizarea fragmentului/ operei literare.

Conexiunea stabilită între literatură şi pictură constituie o modalitate de valorificare a unei metode moderne, portofoliul, şi de valorizare a inteligenţei spaţiale. Ultimele cercetări psihopedagogice au dezvăluit că elevii care au dezvoltată mai mult inteligenţa spaţială şi kinetică nu pot atinge rezultatele pe care ar fi capabili să le atingă, dacă nu folosesc în procesul de învăţare materiale didactice auxiliare ca filme, casete video, mulaje sau alte materiale ce se adresează simţului vizual şi tactil. Portofoliul, o modalitate modernă de evaluare e elevilor, poate conţine atât copii aparţinând unor creatori celebri, cât şi creaţii ale elevilor înşişi. Profesorul are oportunitatea de a descoperi prin intermediul artelor plastice modul în care elevii au înţeles mesajul operei literare, măsura în care acest mesaj a sensibilizat sau a deschis calea spre investigare. Cercetările moderne susţin că o abordare prin investigare a procesului de predare – învăţare are un rol esenţial în trecerea de la învăţământul tradiţional în care rolul profesorului este, în primul rând, acela de manager şi transmiţător al unor informaţii, spre unul modern în care ipostaza de consultant, ghid a profesorului oferă elevilor posibilitatea de a investiga, de a-şi exprima punctul de vedere, de a participa intens în luarea unor decizii.

Muzica reprezintă, de asemenea, o modalitate eficientă de a atrage şi motiva elevii în cadrul disciplinelor din aria curriculară Limbă şi comunicare. Astfel, ei pot soluţiona diverse sarcini de învăţare atât înaintea audiţiei unui fragment muzical, cât şi după. Ascultând melodia fără text, elevilor li se va cere să găsească un titlu potrivit ritmului, să compună pornind de la câteva cuvinte cheie propria versiune a textului, pe care ulterior să o compare cu textul original; de asemenea, folosind brainstormingul, elevii pot găsi expresii/ locuţiuni, pornind de la cuvinte din textul melodiei. Lectura textelor lirice şi, uneori, epice poate avea drept fundal o arie muzicală sugestivă. Elevii înșiși pot alege fragmentul muzical care se potriveşte prin ritm, tonalitate, etc, fragmentului de text studiat. În cazul elevilor care studiază muzica în liceele de artă,  se poate cere să creeze ei înşişi o melodie, un fragment muzical pornind de la o sarcină de învăţare aparținând literaturii.

După audierea melodiei, elevii pot nota impresiile pe care muzica le trezește, impresii ce pot sta la baza creării unui eseu căruia să îi asocieze şi un  desen care sugerează ceea ce respectiva melodie exprimă.

În ultimul timp, folosirea platformelor elearning în predarea literaturii a impus crearea de către profesori și elevi a numeroase materiale ce folosesc diferite aplicații și unelte digitale. Introducerea tehnologiei în ora de literatură are efecte benefice, activând și motivând elevii „digital native” (Generation Z). De exemplu, aplicații ca padlet.com,  linoit.com, www.voki.com/, wordart.com,  www.wordle.net, bubbl.us etc., opțiunile de editare de imagine și prelucrare video reprezintă modalități de a concepe diferite moemente didactice sau materiale utile în diferite tipuri de lecţie şi la diferite niveluri. Utilizate în crearea unor materiale care prezintă, de exemplu, biografia unui scriitor, pot completa tradiționala precizare a evenimentelor biografice cu ilustrarea prin imagini, fragmente din înregistrări audio/ video etc. Un alt aspect benefic îl reprezintă faptul că elevii au posibilitatea de a  accesa informaţia oricând ulterior lecției. Constituind un suport vizual pentru elevi, materialele realizate uneltele digitale sunt foarte atractive prin culoare, imagini, fragmente video, fiind o alternativă pentru  sarcinile de învăţare rezolvate pe hârtie. Dezavantajul folosirii materialelor pe suport electronic îl constituie timpul necesar profesorului pentru a le pregăti. Datorită revoluţiei ICT, cine va spune în contextul actual „persoană care învaţă”, nu-şi imaginează un elev înconjurat de cărţi, ci unul aşezat în faţa calculatorului.

Cu cât gradul de interdisciplinaritate va creşte, cu atât şansele de îmbunătăţire a procesului educaţional se măresc. John Locke sublinia că „acela ce va citi cea mai bună carte din mai multe domenii diferite, va ajunge la concluzia că niciuna din lecturile sale nu a fost în van. Încurajaţi, aşadar, libertatea de gândire şi înţelegere [ele vor fi întotdeauna măsura calităţii şi a cunoaşterii]”.

Nevoia de interdisciplinaritate este majoră deoarece „parteneriatul” unor discipline distincte promovează un alt concept – cel de educaţie permanentă.

Bibliografie

1.  “An Enquiry-Based Approach to Teaching and Learning for Teachers of  Subjects Other than English ( Literature, History, Geography, etc)”- Limerick, Irlanda , 2007- suport de curs
2. “An Enquiry-Based Approach to Teaching and Learning for Teachers of  Subjects Other than English ( Literature, History, Geography, etc)”- Limerick, Irlanda , 2007- suport de curs
3. “Using Technology, Music & Drama in EFL Classes” – Plymouth, UK, 2006- suport de curs
4. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Collegium, Polirom, 2006
5. Ionescu M., Radu Ioan, Didactica modernă, Dacia, Cluj –Napoca, 2001

 

prof. Mihaela-Alina Chiribău-Albu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/mihaela.chiribaualbu

Articole asemănătoare