Jocul este o metodă care trezește imaginația, creează buna dispoziție, activează gândirea. Prin joc, activitatea didactică devine mai vie și mai atrăgătoare, se creează o stare de destindere, de bună dispoziție, care previne plictiseala și oboseala. Acesta valorizează inteligența interpersonală, ducând la creșterea gradului de coeziune a grupei și la întărirea unor calități morale precum: răbdarea, stăpânirea de sine, cinstea, dacă jocul se realizează în echipă, sau dacă îmbracă forma unui joc de rol.
Gianni Rodari susține importanța deosebită a jocului în demersul didactic, deoarece este modalitatea prin care copiii se distrează, devenind în modul acesta mai utilă. El propune o serie de activități care stimulează inteligența lingvistică, precum: piatra în lac, limerick-ul, binomul fantastic, ce s-ar întâmpla dacă?, prefixul arbitrar.
Un prim joc pe care autorul îl propune este „Piatra în lac”. Acesta are în centrul său cuvântul ales la întâmplare, care poate deveni unul fantastic prin valențele pe care le încorporează, chiar și pentru un copil: „Un cuvânt, aruncat în minte la întâmplare, produce valuri la suprafață și în adâncime, provoacă o serie infinită de reacții în lanț, antrenând în căderea lui sunete și imagini, analogii și amintiri, sensuri și vise, într-o mișcare ce implică experiența, memoria, fantezia și inconștientul și care e complicată de faptul că mintea însăși nu asistă pasivă la reprezentație, ci intervine continuu pentru a accepta și a respinge, a uni și a cenzura, a construi și a distruge.” (Gianni Rodari, 2021, p 14).
Pornind de la un cuvânt, se poate cere elevilor să îl asocieze cu altele, să formeze rime, să îi scrie literele una sub cealaltă și să creeze o propoziție cu sens, în care fiecare cuvânt să înceapă cu litera cuvântului inițial. Un exemplu poate fi acesta:
P-Pe
I-iarbă
A-aleargă
T-trei
R-rățuște
A-albe.
Același cuvânt poate deveni temă, ori se pot crea povești.
Un alt joc propus de Gianni Rodari este binomul fantastic. Sunt propuse două cuvinte, lipsite de semnificația lor inițială, care pot crea o poveste. O altă formă a binomului fantastic este oferită de îmbinarea substantiv- verb (oraș, zboară), subiect-predicat (Milano, înconjurat de mare), subiect-atribut.
Ce s-ar întâmpla dacă… este o întrebare pe care autorul o propune pentru a stimula imaginația elevilor: „Ce s-ar întâmpla dacă un crocodil ar bate la ușa voastră, cerându-vă un pic de rozmarin?” (Gianni Rodari, 2021, p 38).
Prefixul arbitrar este nu doar un joc de a inventa cuvinte și a le deforma pe cele existente, ci de a oferi noi sensuri cuvintelor născocite. În acest mod, copiii explorează posibilitățile cuvintelor, le domină. Acest lucru le stimulează libertatea de vorbitori și le încurajează anticonformismul. De exemplu, un abriceag poate fi un obiect fantastic și pacifist, care nu servește la ascuțitul vârfului creioanelor, ci îl face să crească la loc când s-a tocit. (Gianni Rodari, 2021, p 43).
Jocul biletelor cu întrebare și răspuns este un altul recomandat de autor. El propune o serie de întrebări care configurează o narațiune. Întrebările pot fi: Cine era? Unde se afla? Ce făcea? Ce a spus? Ce a zis lumea? Cum s-a terminat? După ce primul copil din grup răspunde la prima întrebare îndoaie foaia, astfel încât să nu poată fi citit răspunsul. Al doilea răspunde la a doua întrebare și îndoaie foaia. La sfârșit se citesc răspunsurile, care pot crea o poveste lipsită de sens sau o povestire comică. (Gianni Rodari, 2021, pp 52-53).
Crearea unui desen cu mai mulți autori, în care fiecare să continue desenul celui de dinainte, schimbându-i sensul, este un alt joc propus de autor, care solicită, pe lângă inteligența lingvistică, pe cea spațială. Acțiunea prin care fiecare încearcă să domine formele celuilalt și să își impună propria voință este mai importantă decât produsul finit. Rezultatul final poate fi un desen de neînțeles, ori poate apărea un personaj insolit, un monstru sau un peisaj fantastic, care să inspire o poveste. (Gianni Rodari, 2021, p 54).
Limerick-ul, poezie cu formă fixă, în folclorul englez, care conține cinci versuri, continuă lista de jocuri creative propusă de Gianni Rodari. Primul vers trebuie să conțină o indicație asupra protagonistului, cel de-al doilea indică calitatea sa, al treilea și al patrulea realizează predicatul, iar al cincilea dezvăluie un epitet final.
Un alt exercițiu măsoară capacitatea copiilor de a reacționa neașteptat la un element nou față de o anume serie de evenimente. În acest sens, li se dau copiilor câteva cuvinte din aceeași sferă, care trimit la o poveste, și un altul total deosebit. Copiii trebuie să creeze o poveste folosindu-le pe toate. Cuvintele din aceeași serie pot trimite la un text cunoscut (Scufița Roșie, de exemplu), iar cel din urmă atrage atenția prin ceva neobișnuit (elicopter).
Jocul cu poveștile, amestecând personajele sau răsturnând trăsăturile lor este un alt exercițiu de scriere creativă propus. Benzile desenate sau teme precum scrie o poveste despre Omul de sticlă provoacă imaginația și gândirea elevilor, deoarece tipul de personaj condiționează mediul său de existență și întâmplările prin care trece. Probabil că îi sunt citite gândurile, deorece sticla este transparentă și se pot vedea, iar casa îi este capitonată.
Jocul reprezintă, așadar, o modalitate de a dezvolta creativitatea copiilor, îndrăgită de aceștia, care valorifică motivația intrinsecă. Dacă vom utiliza strategii bazate pe joc în activitatea didactică, elevii vor participa cu mai multă plăcere la ore, iar capacitatea lor creativă se va dezvolta.
Bibliografie
1. Rodari, Gianni, (2021), Gramatica fanteziei. Introducere în arta de a născoci povești: editura Art, București.