În ultimii ani, s-a accentuat recunoașterea importanței dezvoltării competențelor sociale și emoționale în mediul școlar. Aceste competențe sunt considerate critice pentru succesul elevilor nu doar în domeniul educațional, ci și în ceea ce privește angajarea, sănătatea mintală și comportamentul social. Prin intermediul unor abilități precum comunicarea, empatia și cooperarea, elevii își pot îmbunătăți performanța academică, pot construi relații sănătoase și pot contribui la o societate mai echilibrată.
Studii longitudinale, precum cele realizate de Jones, Greenberg și Crowley (2015), au evidențiat că abilitățile socio-emoționale măsurate încă din grădiniță prezic succesul în diverse aspecte ale vieții, inclusiv în evitarea activităților criminale și a consumului de substanțe. De asemenea, cercetările lui Durlak et al. (2011) au arătat că programele SEL (Social and Emotional Learning) pot reduce comportamentele problematice și îmbunătăți performanța academică. Potrivit unui studiu realizat de Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning (CASEL), elevii care participă la programe de învățare socială și emoțională (SEL) obțin cu 11% mai multe puncte în testele standardizate și își îmbunătățesc comportamentele sociale și emoționale.
Angajatorii moderni recunosc tot mai mult importanța abilităților sociale și emoționale în succesul profesional al indivizilor. Capacitatea de a comunica eficient, de a lucra în echipă și de a rezolva conflicte devine din ce în ce mai valorizată în mediul de lucru contemporan. Competențele sociale și emoționale acoperă o gamă largă de abilități, incluzând comunicarea verbală și non-verbală, cooperarea, ascultarea activă, empatia, rezolvarea conflictelor, capacitatea de a construi și menține relații, responsabilitatea socială.
Deficiențele comune de abilități sociale observate la elevi includ:
- lipsa clarității în exprimare, dificultăți în formularea ideilor într-un mod coerent și structurat.
- frică sau disconfort atunci când trebuie să vorbească în fața unui grup,
- dificultăți în ajustarea modului de comunicare în funcție de interlocutor
- lipsa de concentrare îi împiedică să acorde atenție completă interlocutorului
- nu pun suficiente întrebări pentru a înțelege complet ceea ce se spune, ceea ce duce la neînțelegeri.
- dificultăți în recunoașterea emoțiilor altora
- dificultăți în a-și gestiona emoțiile, în special în situații tensionate unii dintre ei reacționând impulsiv
- întâmpină dificultăți în a rămâne calmi în fața provocărilor și conflictelor
- unii elevi pot fi reticenți în a contribui activ la munca în echipă
- nu arată suficient respect pentru ideile și contribuțiile colegilor lor
- sunt reticenți în a accepta și a se adapta la schimbări
- dificultăți în a-și exprima opiniile și nevoile într-un mod ferm, dar respectuos.
- dificultăți în a negocia și a ajunge la compromisuri eficiente.
- întârzie în îndeplinirea sarcinilor și obligațiilor la timp.
- nu arată suficientă implicare și devotament față de activitățile de grup.
Abordări eficiente pentru predarea competențelor sociale
- Crearea unui mediu de învățare pozitiv și incluziv
- Instruirea directă a abilităților sociale, folosind resursele multimedia
- Utilizarea feedbackului constructiv și a suportului constant
- Integrarea abilităților sociale în rutinele și activitățile zilnice
- Crearea unor oportunități de a învăța și de a-și exersa abilitățile sociale.=-cluburi scolare, echipa de teatru a liceului,
- Servicii comunitare, voluntariat
- Activități informale pentru a încuraja socializarea și construirea relațiilor.
- Crearea unui colț de liniște în clasă unde elevii se pot retrage pentru a se calma
- A încuraja elevii să își exprime emoțiile și gândurile prin desen sau alte forme de artă.
Activități și strategii la clasă pentru dezvoltarea competențelor sociale în școală
Comunicare verbală și nonverbală
• Prezentări orale
• discutii structurate: De exemplu, „Cum ai petrecut weekendul?” sau „Ce înseamnă pentru tine prietenia?”.
• dezbateri pe teme variate, unde elevii să-și exprime și să-și argumenteze punctele de vedere.
• crearea unui blog sau a ține un jurnal; elevii timizi pot găsi în blogging o modalitate de a se exprima deschis și de a-și dezvolta încrederea în sine.
Ascultare activă
• sesiuni de întrebări și răspunsuri în care elevii să-și asculte colegii și să răspundă adecvat.
• elevii își pot intervieva colegii pe teme relevante pentru disciplina studiată.
• activități unde elevii să-și spună poveștile unul altuia și să ofere feedback pe baza celor auzite.
Empatie și înțelegere
• jocuri de rol pentru a ajuta elevii să înțeleagă și să simtă ce simt alții.
• implicarea elevilor în activități de voluntariat pentru a-i ajuta să înțeleagă și să empatizeze cu nevoile altora.
Reglarea emoțională
• exerciții de relaxare
• discuții deschise despre gestionarea emoțiilor.
• a încura elevii să țină jurnale în care să-și noteze sentimentele și modul în care le gestionează reprezintă o oportunitate de auto-reflecție și de clarificare a sentimentelor personale.
• exerciții de mindfulness și meditație pentru a-i ajuta pe elevi să-și regleze emoțiile.
Lucru în echipă
• proiecte care necesită colaborare.
Jocuri de echipă
• activități de tip team-building, cum ar fi construirea unor structuri din materiale limitate.
• schimb de idei
• sesiuni de brainstorming pe teme specifice.
• ateliere creative
Sprijin social
• grupuri de studiu unde elevii să-și ofere suport reciproc.
Competiție sănătoasă
• provocări care să motiveze elevii să-și depășească limitele.
• organizarea de concursuri pe diverse teme academice, încurajând participarea și recunoașterea meritelor.
• participarea la competiții sportive care să promoveze fair-play-ul și respectul reciproc.
Respect pentru diversitate
• proiecte care să exploreze diferite culturi, tradiții și perspective, prin cercetare și prezentări.
• Invitați în clasă speak-eri din diverse medii culturale și profesionale.
Incluziune socială
• discuții și activități despre importanța incluziunii și respectului pentru toți colegii.
Dezvoltarea abilităților de negociere- a argumenta punctul de vedere, a ajunge la un acord într-o conversație sau situație conflictuală.
În concluzie, dezvoltarea competențelor sociale și emoționale este esențială pentru succesul elevilor atât în școală, cât și în viața personală și profesională. Integrarea acestor competențe în curriculum și promovarea lor prin diverse activități educaționale poate avea un impact pozitiv pe termen lung.
Învățătorii și profesorii au puterea de a inspira și modela o generație de tineri pentru a construi o societate mai empatică, mai echilibrată și mai prosperă. În cele din urmă, aceasta este moștenirea cea mai valoroasă pe care o putem lăsa viitorului.
Bibliografie
- https://casel.org/
- https://ajph.aphapublications.org/doi/10.2105/AJPH.2015.302630
- https://casel.s3.us-east-2.amazonaws.com/meta-analysis-child-development-1.pdf