Activitățile extrașcolare au o tradiție valoroasă în învățământul românesc, chiar dacă nu au fost un punct central în programele și curricula obligatorie, așa cum se întâmplă în prezent prin noua Lege a Educației Naționale (intrată în vigoare la începutul anului 2011).
Regulile acestor tipuri de activități, conform Regulamentului privind organizarea și funcționarea unităților care oferă activități educative extrașcolare, introducerea unor concepte noi (de exemplu, educația nonformală – concept recent în contextul recunoașterii sale în LEN) reprezintă modificări legislative esențiale care vizează îmbunătățirea calității acestor activități.
Noua viziune a sistemului subliniază nu numai învățământul de performanță (învățământul românesc are tradiție în acest sens), ci și dezvoltarea abilităților practice, corelate cu cerințele pieței muncii, dezvoltarea personalității copilului și tânărului și educația pentru viață, în general. Toate aceste direcții au de asemenea scopul distinct al reducerii diferențelor de dezvoltare și calitate a sistemului de învățământ dintre mediul rural și cel urban.
Domeniul extracurricular cuprinde o gamă largă de activități, cu o varietate considerabilă. Nu există o definiție unanim acceptată a acestora sau măcar o operaționalizare, prin enumerarea activităților specifice care s-ar încadra în categoria celor extracurriculare. Limitele a ceea ce înseamnă extrașcolar sau aparține sferei activităților extrașcolare nu sunt clar definite. Această situație are și efecte pozitive – o diversitate de activități, oportunități creative și inovatoare în acest sens, dar și efecte negative – lipsa unei operaționalizări clare, competențele dobândite, rezultatele acestor activități devin greu de măsurat și evaluat.
Competențele pe care programa școlară națională ar trebui să le cultive elevilor, conform Legii Educației Naționale, sunt: competențe de comunicare în limba maternă și în limbi străine, competențe matematice, științifice și tehnologice, digitale, sociale și civice, antreprenoriale, competențe de sensibilizare și expresie culturală și competența de a învăța să înveți. Cele mai multe dintre acestea se regăsesc și în cele pe care profesorii intenționează să le dezvolte elevilor prin activitățile extracurriculare, dar și în cele considerate necesare de către copii, părinți și ceilalți actori implicați. Activitățile extracurriculare care vizează studiul literar în școala primară au un rol major în a alimenta interesul pentru lectură și literatură, de a îmbunătăți competențele de comunicare și de a stimula creativitatea. O practică de succes este organizarea unui club de lectură, unde elevii citesc cărți adecvate vârstei lor și discută despre ele. Aceste întâlniri pot fi îmbogățite cu discuții cu autori sau ilustratori, realizarea de fișe de lectură sau crearea de benzi desenate inspirate de povești.
O altă activitate eficientă este teatrul de lectură și dramatizarea, unde copiii interpretează fragmente din povești sau poezii. Pot utiliza păpuși de mână sau jocuri de umbre pentru a aduce textul la viață, iar improvizația îi ajută să-și dezvolte expresivitatea și imaginația. De asemenea, sunt utile atelierele de scriere creativă, unde elevii pot compune propriile povești, poezii sau pot ține un jurnal de lectură. În plus, pot crea finaluri alternative pentru basme cunoscute sau chiar să conceapă o carte de clasă cu lucrările lor.
Pentru a face lectura mai interactivă, se poate organiza o „vânătoare de comori literare”, unde copiii descoperă indicii bazate pe cărțile citite. Sarcinile pot include ghicitori, identificarea fragmentelor sau recunoașterea personajelor, dezvoltând astfel atenția la detalii și spiritul de echipă. O altă metodă captivantă este biblioteca vie, unde elevii interpretează rolul unui personaj literar și răspund la întrebări din perspectiva acestuia. Această activitate stimulează empatia și înțelegerea profundă a textului.
Lectura în aer liber este o altă practică apreciată, în care copiii citesc în grădină, parc sau în curtea școlii, îmbinând poveștile cu explorarea naturii. De asemenea, se poate organiza o călătorie în jurul lumii prin povești, unde fiecare elev sau grup prezintă o poveste dintr-o altă cultură, completată cu costume, decoruri sau elemente specifice.
Un proiect tematic precum Săptămâna poveștilor poate aduce un plus de dinamism studiului literar. Se pot dedica zile tematice unor autori, genuri sau personaje literare, iar copiii pot realiza colaje, afișe sau prezentări despre cărțile preferate. Astfel de activități contribuie la dezvoltarea abilităților de citire, scriere și interpretare, oferindu-le elevilor o experiență plăcută și interactivă în universul literaturii.
Atelierele creative reprezintă un cadru excelent pentru integrarea elevilor în diverse activități atractive, care se desfășoară într-un spațiu adecvat, monitorizat de profesori, concepute să stimuleze creativitatea, libera exprimare și posibilitatea de a alege activitatea cea mai potrivită, conform nevoilor lor. În general, atelierele creative promovează activitățile meșteșugărești, de creație, de producere a unui produs original, în care se reflectă personalitatea elevilor.
Atelierele de creație, în contextul educației extracurriculare, pot include activități de olărit, pictură, ateliere de dans contemporan, sport, crafting, realizare de produse hand-made etc. Tematica, pentru astfel de activități, este destul de variată și permite valorificarea abilităților elevilor într-un mod distinct: prin intermediul atelierelor de creație, elevii au oportunitatea de a interacționa cu diferite materiale, unelte, de a conștientiza că pot realiza lucruri sau obiecte utile în viața de zi cu zi și de a explora, prin joacă.
Pe de altă parte, spectacolele și concursurile fac parte din circuitul pedagogic din afara clasei, respectiv a școlii, însă pot fi organizate și la nivel de unitate școlară sau clasă de elevi, în funcție de o serie de aspecte.
Prin intermediul concursurilor și spectacolelor, învățarea se consolidează în educația elevilor din ciclul primar datorită elementelor artistice, a talentului, a aptitudinilor și competențelor pe care un copil le poate avea încă de la vârste fragede.
În ciclul primar, serbările, scenetele, considerate mini-spectacole pentru părinți și comunitate, sunt populare. În ceea ce privește concursurile, acestea pot fi organizate și la nivel de școală, având scop caritabil. Cadrele didactice pot propune concursuri sportive, cu activități adaptate vârstei elevilor, concursuri de dans, de cântat, prezentări de costume (Halloween, costume de Crăciun, parade etc.) sau recitare de poezii (Cucoș, 2014).
Obiectivele acestor activități reprezintă repere fundamentale pentru stimularea inteligenței, sub toate formele ei, pentru maximizarea potențialului artistic, social și psihomotor al fiecărui copil, pentru a promova respectul, valorile morale, fair-play-ul, dialogul și a încuraja petrecerea unui timp de calitate, într-un mediu sau context nou, în care destinderea și plăcerea de a învăța sunt nelimitate.
Sistematizarea ideilor, conceptelor, caracteristicilor, principiilor educației nonformale prin intermediul atelierelor de creație, concursurilor și spectacolelor, ne permite să concluzionăm că educația nonformală, extracurriculară este o formă a educației de bază și a educației pe tot parcursul vieții. Proiectarea la nivelul sistemului de învățământ și promovarea acesteia vor asigura cadrul necesar pentru crearea unui mediu educațional propice desfășurării activităților educative și pentru elevii aflați în situații de risc, activități bazate pe cunoaștere, autenticitate, competitivitate și creativitate. Un alt exemplu de bună practică poate fi jocul de rol Micul întreprinzător, în care elevii își creează propriile afaceri imaginare. Aceștia își aleg un domeniu (de exemplu, o librărie, un magazin de jucării sau o cofetărie), își creează logo-uri, reclame și își prezintă ideea colegilor. Acest tip de activitate le dezvoltă gândirea critică, capacitatea de a lua decizii și încrederea în sine. De asemenea, un club de dezbateri și prezentări poate fi un instrument prețios pentru creșterea stimei de sine. Copiii pot pregăti scurte prezentări despre hobby-urile lor, despre un vis pe care îl au sau despre o idee de proiect. Vorbind în fața colegilor și fiind apreciați pentru ideile lor, ei își îmbunătățesc abilitățile de comunicare și devin mai siguri pe ei. O activitate practică ce poate fi introdusă în școală este grădina clasei, unde elevii plantează și îngrijesc flori sau legume. Aceasta le oferă sentimentul de responsabilitate și satisfacția muncii împlinite. La finalul unui sezon de creștere, pot valorifica simbolic roadele muncii lor, organizând o expoziție sau o mică vânzare pentru părinți. O altă idee atrăgătoare este realizarea unei reviste a clasei, unde fiecare elev poate contribui cu articole, desene sau povești. Ei învață să colaboreze, să își organizeze ideile și să se exprime liber, ceea ce le fortifică încrederea în propriile capacități. Considerăm că prin astfel de activități, copiii își dezvoltă atât simțul antreprenorial, cât și stima de sine, învățând să fie creativi, independenți și încrezători în propriile forțe.
Activitățile prezentate constituie un punct de referință crucial în dezvoltarea abilităților cognitive, a limbajului, a trăirilor afective, a capacității de interacțiune a copiilor, contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalității lor.
Ca urmare, educația nonformală implementată în proiectele școlare, prin acțiunile întreprinse, creează un context motivațional vast și deschis pentru dezvoltarea personalității copiilor, având o capacitate rapidă de receptare a influențelor pedagogice informale, care, uneori, se extind greu de controlat (Ciobanu, 2019, disponibil la www.erasmusplus.ro/evenimente-det/vrs/IDev/2401).
Activitățile extrașcolare sunt accesibile tuturor copiilor și se caracterizează prin adaptabilitate, fără restricții, oferind noi perspective, oportunități, completând lacunele din educația formală (Ezechil, 2006). În plus, proiectele tematice pot fi asociate cu forme diverse de învățare nonformală, precum expoziții, târguri, vânzări caritabile, meșteșuguri.
În plus, participarea la activități extrașcolare și implicarea părinților determină dezvoltarea unui comportament prosocial, dar și diminuarea violenței în mediul educațional. Copiii devin motivați, dorind să participe la activitățile propuse de cadrele didactice. Implicarea părinților în procesul de învățare este o modalitate eficientă de atingere a obiectivelor. Mai mult, activitățile extracurriculare conectează părinții cu comunitatea educațională, îi apropie de copiii lor și le arată rolul important al școlii.
Un exemplu de activitate, pentru optimizarea parteneriatului familie-elev-școală este lansarea de carte, cu titlul Cu stele în buzunar. Scopul este de a extinde orizontul de învățare prin întâlnirea cu un scriitor, într-un context inedit. Obiectivele se bazează pe interacțiune socială, dezvoltarea pasiunii pentru lectură, relație afectivă cu scriitorul și cartea, și dezvoltarea capacității de a recunoaște și promova valorile comunității.
În plus, întâlnirile cu membrii instituțiilor importante din comunitate, Poliția, medici, asistenți medicali, psihologi, pompieri, primarul, pot suscita interesul elevilor, aducând noutate activităților și întărind legăturile dintre școală și părinți. Elevii beneficiază direct de o experiență de calitate, cu învățare susținută de pilonii fundamentali, școala și familia.
Astfel, fiecare elev înregistrează progrese semnificative pe plan intelectual și afectiv, recepționând influențele educative, atât de la cadre didactice, cât și de la părinți, prin evenimente locale, precum lansarea de carte, ecologizarea mediului, participarea la activități culturale, concursuri locale, concursuri între părinți și copii. Conform studiilor lui V. Marcu (2007), elevii cu succes școlar, care au dezvoltat abilități academice și sociale, consideră implicarea în activități extrașcolare importantă. Pe de altă parte, rezultatele au arătat că elevii care nu se consideră competenți în activități academice, sociale sau de altă natură, prezintă mai des semne ale depresiei, izolării sociale, precum și niveluri mai ridicate de furie și agresivitate.
După cum menționează autorul, nivelul de competență socială influențează succesul și performanța școlară, precum și percepția de sine.
Astfel, școala devine un spațiu dinamic, în care cunoștințele teoretice sunt îmbinate cu experiențe practice, stimulând curiozitatea și dorința de a învăța pe tot parcursul vieții. În acest sens, vom prezenta câteva exemple personale de activități, destinate elevilor din ciclul primar.
A1. Atelier de lectură creativă
Scop: Dezvoltarea competențelor de comunicare și înțelegere a textului scris. Elevii vor învăța să citească expresiv, să povestească și să-și exprime ideile în scris.
Activitatea se desfășoară în cadrul unui cerc de lectură, unde copiii din clasa a II-a citesc povești, discută despre personaje și creează finaluri alternative. Prin jocuri de rol și desen, își exprimă înțelegerea textului și își dezvoltă creativitatea.
A2. Exploratori ai naturii
Scop: Dezvoltarea competențelor științifice și a curiozității pentru mediul înconjurător. Elevii vor identifica elemente din natură și vor învăța despre ecosisteme.
Într-o excursie la pădure sau într-un parc din apropiere, copiii din clasa a III-a colectează frunze, flori sau pietre, pe care le analizează ulterior în clasă. Ei realizează un ierbar sau un colaj și discută despre biodiversitate.
A3. Clubul micilor antreprenori
Scop: Dezvoltarea spiritului antreprenorial și a gândirii critice.
Elevii vor înțelege concepte economice de bază și importanța muncii în echipă.
Copiii din clasa a IV-a organizează un mini-târg cu produse handmade realizate de ei (brățări, felicitări, obiecte din lut). Învață cum să stabilească un preț, cum să promoveze produsele și cum să lucreze împreună pentru un scop comun.
A4. Teatru de păpuși
Scop: Dezvoltarea expresivității și a încrederii în sine.
Elevii vor învăța să-și exprime emoțiile și să colaboreze în echipă.
Elevii din clasa I confecționează păpuși din hârtie, carton sau materiale textile și creează scurte scenete inspirate din povești cunoscute. Prin joc, învață să vorbească clar, să improvizeze și să se exprime liber.
A5. Laboratorul micilor inventatori
Scop: Dezvoltarea gândirii logice și a abilităților practice.
Elevii vor descoperi principii științifice prin experimente simple.
În cadrul unor activități de știință aplicată, copiii din clasa a III-a realizează experimente cu apă, magnetism sau electricitate, folosind materiale simple. Ei învață despre cauză și efect, își dezvoltă curiozitatea și spiritul de observație.
A6. Clubul de matematică distractivă
Scop: Dezvoltarea gândirii logice și a abilităților de rezolvare a problemelor. Elevii vor aplica matematica în contexte ludice.
Prin jocuri precum sudoku, puzzle-uri numerice, ghicitori matematice sau vânătoarea de comori bazată pe operații matematice, copiii din clasa a IV-a învață într-un mod interactiv și atractiv.
Așadar, activitățile extracurriculare joacă un rol esențial în dezvoltarea armonioasă a elevilor, oferindu-le oportunități de învățare dincolo de orele de curs. Acestea contribuie la formarea competențelor cheie, precum comunicarea, gândirea critică, creativitatea, colaborarea și rezolvarea de probleme, esențiale pentru succesul în viața personală și profesională. Prin implicarea în activități variate – de la lectură și știință aplicată la arte, sport și antreprenoriat – elevii își descoperă pasiunile, își dezvoltă încrederea în sine și învață să lucreze eficient în echipă.
Bibliografie
Ciobanu, I. (2019). Valorificarea experienţelor de învăţare nonformală în construirea competenţelor cheie. București: ISE.
Cucoș, C. (2014). Pedagogie. Iași: Editura Polirom.
Ezechil, L. (2006). Managementul activităților extrașcolare. Pitești: Editura Paralela 45.
Marcu, V. (2007). Educația nonformală – de la teorie la practică. București: Editura Didactică și Pedagogică.