Educația timpurie reprezintă primul pas în formarea personalității copilului și în dezvoltarea competențelor necesare pentru viață. În grădiniță se pun bazele viitoarelor competențe-cheie, prin activități ludice, experiențe directe și interacțiuni semnificative. Deși termenul „profilul absolventului” este, în mod formal, asociat învățământului obligatoriu, premisele acestuia se construiesc încă din etapa preșcolară, când copilul învață să comunice, să coopereze și să descopere lumea în mod activ.
Competențele-cheie în educația timpurie
Curriculumul pentru educația timpurie din România (MEN, 2019) vizează dezvoltarea globală a copilului, prin activități integrate care contribuie la formarea competențelor de bază. În grădiniță, accentul nu se pune pe transmiterea de cunoștințe, ci pe formarea de deprinderi, atitudini și comportamente care vor susține ulterior competențele-cheie definite la nivelul curriculumului național.
Astfel, competențele-cheie se reflectă în activitățile zilnice după cum urmează:
- Competența de comunicare în limba maternă – copilul învață să asculte activ, să-și exprime gândurile și emoțiile, să povestească și să participe la dialog. Activitățile de lectură, jocurile de rol și conversațiile de grup contribuie la dezvoltarea limbajului și a încrederii în sine.
- Competența digitală – se formează treptat prin familiarizarea cu tehnologia în scop educativ: audiții, imagini, jocuri interactive, dar mereu sub supravegherea adultului.
- Competențele sociale și civice – copilul învață regulile grupului, colaborarea, respectul și empatia. Jocul în echipă și activitățile de responsabilitate (ajutor de educatoare, îngrijirea unei plante etc.) consolidează aceste deprinderi.
- Competența de a învăța să înveți – prin activități care stimulează curiozitatea, copilul descoperă plăcerea de a explora și de a găsi soluții proprii.
- Competența culturală și de exprimare artistică – activitățile de creație, cântecele, dansul și artele vizuale dezvoltă sensibilitatea estetică și bucuria de a se exprima.
2. Originalitate și aplicabilitate practică
Experiența personală din activitatea la grupa mare mi-a arătat că dezvoltarea competențelor-cheie este posibilă chiar de la cele mai fragede vârste, atunci când activitățile sunt bine structurate, atractive și semnificative pentru copii.
Un exemplu concret este proiectul tematic „Micii ecologiști”, desfășurat pe parcursul unei săptămâni. Prin jocuri, experimente simple și activități artistice, copiii au învățat să recicleze, să aibă grijă de natură și să lucreze în echipă. Pe lângă formarea competențelor științifice de bază, activitatea a dezvoltat spiritul civic și empatia față de mediul înconjurător.
Un alt exemplu este activitatea „Povestea mea preferată – teatrul păpușilor”, prin care copiii au creat și interpretat povești proprii. S-a stimulat astfel comunicarea, imaginația, dar și încrederea în sine, fiecare copil având șansa de a fi ascultat și apreciat.
Prin aceste experiențe, se observă cum jocul devine instrumentul principal de învățare, facilitând dobândirea competențelor necesare viitorului elev și, mai târziu, viitorului absolvent.
3. Rolul educatoarei în dezvoltarea competențelor-cheie
Educatoarea are un rol esențial în ghidarea copilului către descoperirea lumii. Ea nu mai este doar „transmițător de cunoștințe”, ci facilitator al învățării. În activitatea curentă, educatoarea:
- creează situații de învățare autentice și stimulative;
- valorifică interesele și experiențele copiilor;
- sprijină cooperarea și exprimarea liberă;
- evaluează progresul în mod formativ, prin observație și portofoliu;
- încurajează relația cu familia, pentru continuitate în dezvoltarea competențelor.
4. Competențele-cheie – punte către formarea profilului de absolvent
Deși etapa preșcolară nu are un „absolvent” în sens formal, competențele dezvoltate în grădiniță constituie fundamentul profilului viitorului absolvent. Copilul care finalizează educația timpurie ar trebui să fie curios, autonom, cooperant, comunicativ și creativ – toate trăsături care se regăsesc ulterior în idealul educațional promovat de curriculumul național.
Astfel, educația preșcolară contribuie decisiv la formarea viitorului cetățean activ, capabil să se adapteze, să învețe continuu și să se implice în comunitate.
Concluzii
Competențele-cheie nu se formează doar în școală, ci își au rădăcinile în educația timpurie. Grădinița oferă cadrul ideal pentru dezvoltarea acestora prin joc, explorare și relaționare. Rolul educatoarei este acela de a ghida copilul în această aventură a descoperirii, de a cultiva curiozitatea, empatia și încrederea în sine.
Prin activități originale și experiențe semnificative, copilul de astăzi devine viitorul elev și, în cele din urmă, absolventul competent și responsabil al societății de mâine.
Bibliografie
1. Ministerul Educației Naționale (2019). Curriculum pentru educația timpurie. București: MEN.
2. Cristea, S. (2016). Dicționar de pedagogie. București: Editura Didactică și Pedagogică.
3. Căprioară, D. (2020). Competențele-cheie și dezvoltarea lor prin activități integrate. Iași: Editura Polirom.
4. Danciu, M. (2018). Educația timpurie – premise pentru formarea competențelor pentru viață. Timișoara: Editura Universității de Vest.