Începând cu anul școlar 2017-2018, programele de studiu pentru disciplinele de la gimnaziu sunt unele noi. Dacă în vechiul curriculum se punea accent pe conținuturi, în momentul actual se urmărește centrarea pe elev și pe pregătirea acestuia pentru societate și pentru piața muncii. De aceea, specialiștii în educație au decis că este nevoie de o configurare a unui profil de formare a absolventului care să răspundă realităților sociale, aspirațiilor tinerilor și implicit, globalizării.
În acest scop, membrii Comisiei Europene au elaborat în anul 2006 un document care oferă un profil de formare european, bazat pe 8 competențe cheie (finalități ale procesului de învățare): comunicare în limba maternă, comunicare în limba străină, competențe matematice și competențe de bază în științe şi tehnologii, competențe digitale, a învăța să înveți, competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat și, nu în ultimul rând, sensibilizare și exprimare culturală.
Toți profesorii, indiferent de disciplina pe care o predau, trebuie să contribuie într-o anumită măsură la dezvoltarea fiecăreia dintre aceste competențe cheie.
Așadar, în calitate de profesor de limba franceză, încerc să dezvolt cât mai multe dintre aceste competențe prin activitățile pe care le desfășor la clasă.
În primul rând, în ceea ce privește competențele de comunicare în limba maternă, consider că limba franceză prezintă numeroase puncte comune cu limba română, astfel încât să contribuie la formarea acestei competențe cheie. Trebuie să avem în vedere faptul că ambele limbi sunt romanice și se aseamănă atât la nivel lexical, cât și la nivel gramatical. Multe împrumuturi, neologisme din limba română provin din limba franceză. În ceea ce privește gramatica, cele două limbi prezintă sisteme aproape identice, astfel încât elevul, reluând anumite noțiuni la limba franceză, are ocazia să și le amintească pe cele din limba maternă sau să și le fixeze, în cazul în care prezintă unele lacune de înțelegere. Nu în ultimul rând, atât la limba română, cât și la limba franceză, elevul învață să redacteze texte funcționale: scrisori, cereri, fișe de înscriere, invitații, articole de ziar, anunțuri. În plus, pentru a se exprima atât oral, cât și în scris, în ambele limbi, elevul trebuie să distingă registrele limbii și să își adapteze discursul în funcție de interlocutor și de situația de comunicare.
Competențele de comunicare în limba străină sunt cele privilegiate atunci când elevii studiază limba franceză. Învățând o limbă străină, elevii au acces la un nou orizont cultural, ei învață să înțeleagă, să exprime și să interpreteze concepte, idei, emoții, fapte și opinii în formă orală sau scrisă, în maniere adecvate și creative, în diferite registre ale limbii respective și în funcție de context și de interlocutor.
Competențele matematice și cele de bază în științe şi tehnologii pot să pară, la o primă vedere, total incompatibile cu învățarea unei limbi străine, însă acest lucru nu este adevărat. Cele matematice se regăsesc atunci când elevii învață numerele, exprimarea orei, a datei, a adresei, a prețurilor. De asemenea, nu trebuie să uităm faptul că gramatica prezintă numeroase similitudini cu matematica, prin prisma faptului că ambele lucrează cu raționamente logice și diverse reguli. Competențele în științe și tehnologii apar atunci când elevul folosește diverse cunoștințe din geografie (aspecte geografice legate de Franța, lucrul cu harta, descrierea simplă a vremii, cu accent pe fenomenele meteorologice și temperaturi), biologie (descrierea stării de sănătate) sau educație tehnologică (rețete, meniuri, diverse procese tehnologice – procesul de fabricare a produselor tipic franțuzești, diverși inventatori francezi).
Competența digitală este prezentă în zilele noastre în cadrul tuturor orelor de curs, prin simplul fapt că profesorul poate solicita elevilor să realizeze diverse sarcini de lucru direct pe internet, folosind varianta digitală a manualelor. În plus, la limba franceză, elevii pot să utilizeze varianta online a dicționarelor (fie bilingve, fie monolingve, pentru a încerca să înțeleagă sensul unui cuvânt fără a trece prin filtrul înțelesului său din limba maternă). De asemenea, ei pot realiza, la final de unitate, sub formă de proiect individual sau în echipă, prezentări electronice.
Competențele sociale și civice sunt puse în valoare în cadrul orelor de franceză prin faptul că elevii desfășoară deseori activități și proiecte de grup, concursuri între echipe, jocuri de rol, în cadrul cărora învață să relaționeze pozitiv cu ceilalți, prin exercitarea unor drepturi și asumarea de responsabilități. Ei mai învață astfel să respecte regulile grupului și părerea celorlalți și să valorizeze diferențele dintre ei și colegii lor. De asemenea, în cadrul orelor putem exploata texte literare sau nonliterare, ilustrații, clipuri, filme în care sunt prezentate anumite valori pozitive.
Competența cheie a învăța să înveți este pusă în valoare pe parcursul întregului proces de învățare, prin faptul că elevul învață să își gestioneze timpul alocat învățării, să își monitorizeze progresul, să își stabilească pașii pe care îî are de urmat pentru realizarea unei sarcini de lucru. De asemenea, profesorul poate folosi autoevaluarea sau interevaluarea, pentru ca elevii să fie conștienți de nivelul lor de cunoaștere și de reutilizare în noi contexte a conținuturilor vehiculate în cadrul orelor.
Spiritul de inițiativă și antreprenoriat îi permite elevului să își manifeste interesul pentru identificarea unor soluții noi în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte și în explorarea unor probleme ale comunității locale. În cadrul orei de limba franceză, aceste competențe pot fi valorificate prin proiecte de grup, ce pot fi folosite în afara clasei.
Sensibilizarea și exprimarea culturală este o competență cheie care poate fi pusă foarte ușor pusă în valoare în cadrul orelor de franceză prin folosirea documentelor autentice (cântece, filme, videoclipuri, reportaje, imagini) care vehiculează diverse elemente culturale specifice ale spațiului francofon.